Numitorul comun al formelor de exprimare din viața comunităților v(a)lahilor carpatici poate fi considerată cultura lemnului. Din Timoc și până în Polonia Mică, bisericile construite de v(a)lahi se acordează cu pădurea și cu oamenii. Interpretarea modernă recunoaște bisericile de lemn din Carpați ca dovezi minunate ale felului cum oamenii au știut să se adapteze și să se armonizeze cu mediul natural. Mai multe biserici de lemn România și Polonia sunt înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO tocmai pentru a se sublinia aceste realități.
Pentru creștini însă, biserica este și va rămâne o poartă a Cerului care se deschide în timpul Sfintei Liturghii. Decența construirii bisericii a fost generată de înțelegerea sensului liturgic al edificiului de cult și de respectul față de creația lui Dumnezeu. Când dragostea ctitorilor se întâlnea cu darul Creatorului, ceea ce rezulta era bun și frumos. Mai mult decât atât, săvârșirea Sfintei Liturghii perioade lungi de timp în aceste biserici a întipărit spațiul liturgic cu bucuria credincioșilor de a se fi hrănit, cu mult folos, din darul de har revărsat prin porțile deschise ale Cerului, în timpul Sfintei Liturghii. Toate aceste realități adaugă spațiului sacru plus-valoare, pe măsura timpului trecut și a calității oamenilor care parcurs fizic și spiritual. De aceea, istoria noastră consemnează faptul că, atunci când o comunitate creștin ortodoxă se mărea și exista putere de a construi o biserică ce corespundea noilor nevoi, de foarte multe ori, biserica veche era translată într-o altă localitate, unde era utilă în continuare. Așa a fost cazul și cu biserica „Înălțarea Domnului ” din Comuna Vama, Județul Suceava.
Construită în 1783 de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei, biserica a funcționat până în anul 2001 în Parohia „Înălțarea Domnului” din Vama de Jos. Faptul că edificiul liturgic a fost translat și a ajuns în Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetății de Scaun a Moldovei din orașul Suceava, nu a întrerupt nici viața liturgică și nici legăturile acestei biserici cu comunitatea din Vama. Și anul acesta, cu ocazia hramului bisericii, gospodari și gospodine de la poalele Rarăului au coborât la Suceava pentru a participa la Sfânta Liturghie și a-și pomeni strămoșii în biserica în care aceștia și-au purtat pașii timp de peste 200 de ani.
Pr. Gabriel Dinu HEREA
