Cercurile Pastorale din Protopopiatul Rădăuți desfășurate în luna octombrie 2023

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna octombrie întâlniri ale cercurilor pastorale.

Cercul Pastoral nr. 1
„Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți”

 

Luni, 23 Octombrie 2023, s-a desfășurat întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 1, așezat sub patronajul Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți. Ședința a fost precedată de oficierea Acatistului Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, în Capela ,,Sfântul Gheorghe și Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” din cadrul Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Rădăuți.

După săvârșirea Acatistului, a urmat meditația cu titlul: Evidențierea unor personalități reprezentative ale parohiei” și a fost susținută de către Părintele slujitor Lavric Florin de la capela mai sus-menționată.

Din cuprinsul meditației, redăm următoarele aspecte:

Capela ,,Sfântul Gheorghe și Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” este prima biserică din cadrul MAI din România, care a fost sfințită în anul 1997.

Dintre personalitățile reprezentative ale capelei unității mai sus menționate, amintim:

  1. Preasfințitul Gherasim Putneanul: Părintele a fost diaconul Preasfințitului timp de 9 ani și ultimul preot hirotonit de către Preasfinșia Sa, la 15 august 2004, pe seama Capelei IPJPF ,,Sf. M. Mc. Gheorghe și Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”. În altarul Capelei se păstrează veșmântul Preasfințitului Gherasim Putneanul.
  2. Comandantul Gheorghe Butnariu și soția lui Felicia: Ctitorul bisericii din cadrul unității IPJPF. Pe lângă îndatoriile de ordin militar, se îngrijea și de cele sfinte cu o dragoste și râvnă aparte, astfel le ordona soldaților să învețe rugăciunile începătoare pe de rost, iar soldații mai râvnitori în rugăciune erau trimiși în capelă pentru a citi două sau trei catisme din Psaltire. Aceste practici de rugăciune își găsesc ecoul astăzi, în cei peste 10 monahi viețuitori la diferite Mănăstiri din zona Rădăuțiului. Dintre aceștia amintim pe Protosinghelul Elefterie Ionesi – Starețul Mănăstirii Solca, ieromonahul Ioanichie și ierodiaconul Dimitrie de la Mănăstirea Sihăstria Putnei.
  3. Dl Colonel Gheorghe Sbiera: Un alt ctitor al bisericii militare Rădăuți.
  4. Dl Plutonier Dumitru Baciu: Ucenicul părintelui Ignatie, de la Mănăstirea Cămârzani, ctitor al Bisericii și paraclisierul actual al capelei militare din Rădăuți.

Întâlnirea cercului s-a finalizat cu mulțumiri și felicitări adresate domnului  Părintelui Lavric Florin – Preot Slujitor al Capelei ,,Sfântul Gheorghe și Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” , gazda întâlnirii noastre lunare din cadrul Cercului Pastoral Nr.1, pentru găzduire și alcătuirea meditației, precum și celorlalți preoți participanți la cerc.

            

Cercul Pastoral nr. 2
„Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul”

Preoții din Cercul Pastoral Misionar nr. 2, așezat sub patronajul Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul și coordonat de Părintele Bogdan Lupaștean-Barfă, s-au reunit în ședință de lucru, marți, 16 Septembrie, la Parohia Înălțarea Sfintei Cruci din satul Gura Solcii, comuna Grănicești, Protopopiatul Rădăuți.

Înainte de prezentarea referatului, părinții au săvârșit Acatistul Sfintei Cruci . Meditația intitulată „Pastorația în contextul indiferentismului și prozelitismului religios”, a fost susținută de către Părintele Paroh Marici Liviu-Mihai. Dintre subiectele temei abordate, s-au numărat și următoarele: Pastorația în contextul indiferentismului și prozelitismului religios.

Din cuprinsul meditației, cităm următoarele aspecte:

Pastorație înseamnă, în fapt, păstorire, cuvânt care ne trimite la relația vie dintre păstor și turmă de care are grijă el, mai simplu spus, la legătura pe care el o avea cu oile încredințate lui. Pastorația credincioșilor este o datorie însemnată a clerului, care se face atât prin exemplu cât și prin învățătură.

  1. Indiferentismul religios:

            Contextul actual al pastorației post decembriste, este diferit prin influența unui cumul de factori: deschiderea granițelor, migrația sezonieră permanentizată în căutarea unui loc de muncă, sau emigrația în străinătate a generației active, cu toate consecințele ei: depopularea satelor, problemele demografice, lipsa forței de muncă, familii dezorganizate, concubinaj, desfrânare, divorțuri la ordinea zilei pe rolul instanțelor, copii abandonați sau crescuți în familii monoparentale, inadaptabilitate la întoarcerea în țară. În ultimele trei decenii, în privința apartenenței religioase la un cult, declarativ, noi românii stăm bine, iar statisticile ne onorează situându-ne între popoarele cele mai religioase în comunitatea europeană, în scurta perioadă dintre recensămintele populației din 2011 și ultimul din 2021 ,- există totuși o diferență majoră de 2,7 milioane, a celor care nu declară nimic la indicatorul religie. Chemarea teologilor din timpul nostru este să valorificăm rolul religiei, al Bisericii, cler și popor al lui Dumnezeu, în societate, să fim din nou sarea pământului și lumina lumii, așa cum Sfinții Părinți s-au comportat în fața colapsului social din antichitatea târzie. Aceasta nu este doar un îndemn, ci și o datorie a teologilor contemporani.

  1. Prozelitismul neoprotestant

            Pe lângă  problemele de pastorație cauzate de noul context social enunțate, comunitățile ortodoxe din zona noastră, se confruntă cu prozelitismul neoprotestant, agresiv uneori, sau mai voalat în alte cazuri la adresa Bisericii noastre, fie exploatând ignoranța unora dintre credincioși în ce privește învățătura de credință, fie lipsurile și sărăcia, sau comoditatea și deficiențele unor slujitori ai Bisericii în îndeplinirea misiunii lor. Prozelitismul actual poate fi înțeles cel mai simplu ca acțiunea de atragere interesată a credincioșilor aparținând unui spațiu spiritual consacrat – Biserica – la o nouă formă de angajare religioasă, bazată de această dată pe dizidentă, elitism şi pragmatism.

În cadrul discuțiilor s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care amintim:

  1. Ortodoxia are posibilitatea și resursele să afirme și să dovedească faptul că ea este Biserica una și nedespărțită, iar misiunea ei este încorporată în misiunea lui Dumnezeu.
  2. Sfânta Liturghie este simbolul unității creștine și scutul împotriva prozeletismului neoprotestant.

III.  Participarea tututor credincioșilor la viața liturgică a parohiei, regula de bază în pastorația preoților.

  1. Comuniunea strânsă între preot și credincioși, un factor al menținerii strânse acestora față de credința ortodoxă și tainele Bisericii.

Încheierea ședinței s-a făcut cu tradiționalele aprecieri și mulțumiri adresate părintelui Marici Mihai – parohul Bisericii din Gura Solcii – pentru găzduirea evenimentului, precum și celorlalți preoți pentru participare.  

  

Cercul Pastoral nr. 3
„Sfântul Ierarh Petru Movilă”

În data de  21 August 2023, la Parohia Sfinții Petru și Pavel – Grămești II” din satul Grămești comuna Grămești, Protopopiatul Rădăuți, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 3, așezat sub patronajul Sfântului Ierarh Petru Movilă – Mitropolitul Kievului și coordonat de Părintele Cosmin Cucu.

După săvârșirea Paraclisului Maicii Domnului a urmat meditația cu titlul: „Evidențierea unor personalități reprezentative ale parohiei” și a fost susținută de către  domnul  Amariei Vasile, învățătorul școlii din Grămești.

Din curprinsul meditației, cităm următoarele aspecte: 

 Satul Grămești, a fost atestat documentar la 7 iulie 1430, însă cu siguranță locuit cu mult înainte de atestare. Un document din timpul domniei voievodului Ștefan cel Mare, datat la 15 ianuarie 1490, spune că domnitorul a dăruit episcopiei de Rădăuți „50 de biserici cu popi” , a 25-a fiind ,,satul lui Grama cu popă”.

Din studiul Sinodicului Sfintei Biserici din Grămești, comuna Bălinești reiese faptul că biserica a fost ridicată în cinstea ,,Sfântului Ierarh Nicolae și a fericiților și de-a purururea pomeniților ctitori”, cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop și Mitropolit al Molodovei și Sucevei și Exarh al Plaiurilor ,, Chirie- Chir Calinic Miclescu”. În curtea bisericii ,, Sf.Ap. Petru și Pavel” era un cimitir, nu se știe dacă de clerici sau de mireni. Cert este că în acest loc s-au găsti osemintele primului preot al satului, Sava Nicolae, dinpreună cu doamna preoteasă, Aglaia, ale căror oseminte au fost strămutate în cavoul familei Tomaziu, aflat în curtea bisericii Sfântul Nicolae.

Dintre peronalitățile reprezentative ale parohiei amintim:

 – Părintele Sava Nicolae și Preoteasa Aglaia – primul preot al parohiei;

 – Părintele Casian Bucescu;

 – Învățătorul Pahomie C. Vasiliu – a înființat prima bibliotecă a satului, iar școala îi poartă numele din anul 2012;

 – Inginerul Dumitru Bălinescu – a pus bazele și s-a ocupat de proiectarea Bisericii „Sf. Ap. Petru și Pavel” – Grămești II și al obeliscului închinat Eroilor Satului, pe cheltuiala sa.

Întâlnirea cercului s-a finalizat cu mulțumiri și felicitări adresate domnului Învățător, Amariei Vasile și Părintelui Tcaciuc Tiberiu Traian – Parohul Bisericii noi din Grămești cu hramul ,,Sf. Ap. Petru și Pavel”, gazda întâlnirii noastre lunare din cadrul Cercului Pastoral Nr. 3,  pentru găzduire și alcătuirea meditației, precum și celorlalți preoți participanți la cerc.

                     

Cercul Pastoral nr. 4
„Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”

 

În data de 19 Octombrie, la Parohia  Sfinții Împărați Constantin și Elena din comuna Marginea,Protopopiatul Rădăuți, păstorită de către Părintele Leuștean Vasilică Nicanor, s-a organizat ședința preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 4, așezat sub patronajul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul și coordonat de Părintele Traian Molea.

Întâlnirea a debutat cu oficierea Acatistului Sfântului Gheorghe Pelerinul, în biserica parohială. A urmat apoi meditația cu titlul: Preotul contemporan în fața problemelor personale: familie, locuință, boală, bătrânețe, pensionare etc.și a fost susținută de către părintele paroh Leuștean Vasilică Nicanor.

Din cuprinsul meditației, evidențiem următoarele aspecte:

     Trăim, incontestabil, o realitate nouă în viaţa oamenilor. Biserica trebuie să înţeleagă schimbările sociale, economice şi politice care se petrec în ţară şi în lume. Puterea ei sfinţitoare şi mesajul mântuitor al Evangheliei nu mai pot fi justificate numai prin trecutul lor. Creştinismul vorbeşte mereu de „omul nou”, de „făptura nouă”, încât preoţimea de astăzi nu poate refuza condiţiile necesare Păstorului de suflete.

  1. FAMILIA: După învăţătura Sfintei noastre Biserici, familia este un aşezământ dumnezeiesc. Familia a fost, este şi va fi pentru toate timpurile şi în toate împrejurările vieţii realitatea cea mai sigură, temelia cea mai de nezdruncinat, instituţia cea mai desăvârşită care asigură dezvoltarea atât a vieţii fizice, cât şi a celei sufleteşti. Prin toată priceperea şi ştiinţa lui, Preotul va lupta pentru salvarea integrităţii familiei şi punerea ei pe temelia sigură a virtuţilor. În privinţa aceasta, familia Preotului constituie un puternic factor de legătură a sa cu credincioşii. Împreună cu familia sa, Preotul participă la cele mai multe evenimente de seamă din viaţa familială a enoriaşilor, cum ar fi botezuri, nunţi, aniversări, şi altele, sau la cele din viaţa socială şi obştească.  Prin familia sa, el se integrează în viaţa socială a parohiei, situându-se din acest punct de vedere nu deasupra credincioşilor, ci alături de ei. Soţia preotului se bucură şi ea de respect deosebit, ca una al cărei aport în pastorație se dovedeşte de cele mai multe ori foarte util.
  2. LOCUINȚA: Preotul, având familia și locuința lui în societate, acestea trebuie să devină exemplu, modeledemne de Exemplul vieţii sale şi al familiei sale, devine cel mai eficient mijloc de formare gospodărească și religios-morală a credincioşilor. Numai atunci se va realiza într-adevăr o moralitate adevărată în sânul credincioşilor, când Preotul va propovădui nu numai cu cuvântul, ci mai ales cu fapta, aşa cum spune Sfântul Apostol Pavel: „Te fă pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţă, cu curăţia”  (I Tim. 4, 12). Prin continuitatea vieții duhovnicești locuința dobândeşte un sens eclesial perceput şi exprimat prin formulă de mare densi­tate „eclessia domestica”(biserica de acasă) tot de Sf. Ioan Gură de Aur.
  3. BOALA: De când  strigătul de durere al bătrânului Iov, adevărat triumf al suferinţei, a străbătut catapeteasma de întuneric şi nepăsare a lumii, generaţiile, una după alta, au recenzat acest model viață al personajului arhetipal care, vreme îndelungată, a îndurat lepra. Asemenea lui Iov, orice muribund conştientizează că sănătatea este un dar de la Dumnezeu, pe care l-a primit pentru o vreme de la Dăruitorul vieţii, iar încercările, durerile, bolile, concretizate toate în suferință și culminând în moarte, fac parte din viața omului, precum și din istoria lumii. Astfel, putem spune că istoria omului se împletește cu însăși istoria suferinței umane la care omul poate fi subiect (ca bolnav) și soluție (ca Preot). Fără a fi în sine însuşi o valoare, suferinţa poate fi integrată între realităţile existenţiale de care Dumnezeu se foloseşte pentru salvarea omului raportat la viaţa veşnică, din suferinţă şi din moarte boala trupească devenind un mod mai adânc de comuniune cu Dumnezeu. Prin suferinţă cunoaştem boala noastră mai profundă, adică pe cea a sufletului, a eşecului existenţei, ea putând fi astfel considerată ca un medicament trimis de Hristos pentru salvarea noastră. Întrucât, zdruncină fiinţa, boala pune adesea în cauză falsele echilibre anterioare şi îl face atât  pe Preot cât și și pe credincios să se întrebe asupra fundamentelor existenţei. Astfel boala asumată în Hristos ca şi cruce personală a fiecăruia e drum spre Înviere, care-i totuna cu fortificarea naturii umane până la transgresarea sau biruinţa asupra morţii.
  4. BĂTRÂNEȚEA: Preotul este „omul lui Dumnezeu” şi a fost mereu în centrul atenţiei credincioşilor, cercetat în bucuriile şi realizările sale, aşa cum Sfânta Scriptură ne dă mărturie despre Profetul şi Preotul Samuil, despre care se spune: Iată în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, om cinstit de toţi şi tot ce spune el se plineşte. Să mergem şi noi acolo poate ne va arăta calea pe care să apucăm”(I Regi 9, 6). El este nu numai Preot, ci şi membru al societăţii în care trăieşte, participând la întreaga viaţă socială şi cetăţenească a comunităţii sale. Calitatea de conducător spiritual al credicioșilor îl situează pe Preot în viaţa social-obștească în fruntea vieţii morale, ca un trăitor real şi exponent real al moralităţii, ca unul care ar trebui şi trebuie să fie vârful piramidei morale. „Iconom al Tainelor lui Dumnezeu fiind şi lucrător împreună cu Hristos” (II Cor. 6, 1), el va răspunde în faţa lui Dumnezeu pentru orice suflet pierdut sau câştigat.
  5. PENSIONAREA: Constituie doar un moment pe axa timpului oficializată prin formulări de ordin juridic, pentru că, după Tradiția Sfintei Biserici, și după atingerea acestui reper, Preotul continuă adesea să rămână în comuniune cu noul Preot Paroh, slujitor al altarelor.

Discuțiile care au urmat pe marginea temei, au fost dirijate de către părintele Ionel-Constantin Maloș, Protopop de Rădăuți, secondat de părintele Traian Molea, coordonatorul cercului și părintele George Mironescu, misionar protopopesc. Părintele protopop, Ionel-Constantin Maloș, le-a vorbit despre buna conlucrare între aceștia și a făcut referirea la adresa centrului eparhial cu privire la îngrijirea caselor parohiale.

Cercul s-a încheiat cu mulțumiri și felicitări adresate părintelui Leuștean Vasilică Nicanor pentru prezentarea meditației, precum și celorlalți preoți pentru participare.

 

Cercul Pastoral nr. 5
„Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”

 

În data de 24 Octombrie 2023, la Parohia Nașterea Maicii Dommnului din  comuna Putna, Protopopiatul Rădăuți, păstorită de către Părintele Coca Filip, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 5, așezat sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de Părintele Mihalescu Florin.

După săvârșirea Acatistului Sfântului Dimitrie Izvorătorul de Mir, părintele paroh a susținut meditația cu titlul: „Evidențierea unor personalități reprezentative ale parohiei”.

Din cuprinsul meditației, cităm următoarele aspecte:

În ceea ce privește proveniența numelui localității, Putna, unii cred că ar veni de la goticul ,,put” care înseamnă mic. Alții sunt de părere că ar venii de la cuvântul slavon ,,put” care înseamnă cale. Celei de a doua i se acordă o credibilitate mai mare, dat fiind faptul că pârâul ce trece pe aici poartă aceeași  denumire, fapt ce explică ipoteza că, în vechime, pâraiele erau singurele căi de comunicare, și aceasta numai vara, pe timpul secetei, când pârâul era secat și iarna când puțina apă era înghețată.

Biserica parohială Putna a fost ridicată între anii 1940-1947, de către credincioșii români cu sprijinul Fondului Bisericesc al Bucovinei.

Dintre peronalitățile reprezentative ale parohiei amintim:

  1. Profesor Emerit Bîcu Elena: Profesor Doctor în chimie, a publicat numărate articole și cărți, printre care amintim teza sa de doctorat ,,Noi compuși fenotiazinici fiziolocic activi” ; ,,Metoda predării chimiei”- carte cu ajutorul căreia oricine poate preda chimia doar dacă își dorește acest lucru și ,,Chimie organică-exerciții și probleme”.
  2. Preoteasa Maloș Elena: Fiica satului și profesoară de Religie la școala Laura și Putna. În anul 1979 se căsătorește cu tânărul teolog Ionel Maloș, urmându-l în parohia ,,Sf. M. Mc. Gheorghe”, Vicovu de Sus, Laura, care mai apoi ajunge Protopop de Rădăuți. Actualmente Protopopiatul Rădăuți îl are ca lider pe fiul răposatului, Maloș Ionel – Constantin. În anul 2002 înființează grupul ,,Ai lui Ștefan noi oșteni”, ca un pios tribut adus Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. 
  3. Lector Univ. Dr. Ioana – Daniela Bălăuță: Lector Universitar la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, pe catedra Filologie.
  4. Ileana Crețan: Fondatoarea primului cor de elevi de la Școala Putna. A alcătuit monografia comunei Putna, cu titlul ,,Putna de altădată – monografie etnografică și folclorică”, apărută în anul 2000.

 

Au mai fost amintite câteva personalități care au activat în zona Putnei printre care și Doamna Preoteasă Erica Maria Doia Croitoru care își doarme somnul de veci în curtea bisericii parohiale.

Încheierea ședinței s-a făcut cu slujba trisaghionului la mormântul doamnei preotese, totodată mulțumind și actualului preot paroh Coca Filip pentru găzduirea evenimentului, precum și celorlalți preoți pentru participare.

 

A consemnat

Misionar Protopopesc
Diacon Petrașuc Ioan-Alexandru