Cercurile Pastorale din Protopopiatul Câmpulung desfășurate în luna martie 2023

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna martie întâlniri ale cercurilor pastorale.

CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sf. Mitropolit Dosoftei”

 

În seara zilei de 13 martie 2023, în biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, a Parohiei Pojorâta II, începând cu ora 17, a avut loc o nouă întâlnire a preoților din cercul pastoral nr. 1, „Sf. Mitropolit Dosoftei”, Câmpulung Moldovenesc, cerc coordonat de către preot doctor Macar Ilie. Programul a debutat cu săvârșirea slujbei Acatistului Sfântului Ioan Botezătorul, ocrotitorul sfântului locaș.

După rânduiala de rugăciune, P.C. preot Beșliu Dumitru Ioan, coslujitor la biserica amintită a susținut referatul intitulat „Relația dintre preot și cântăreț și efectele acesteia în parohie”. Din introducerea lucrării, cităm următoarele: „Întâlnirile programate în cadrul cercului pastoral al protopopiatului nostru au ca scop intensificarea responsabilității pastorale și a dinamicii misionare. Dar, în egală măsură, și o maximizare a reprezentativității identității creștin-ortodoxe într-un context social în care indiferența religioasă a tinerei generații este o evidență indubitabilă, dublată de prozelitismul neo-protestant, nu de puține ori agresiv în metode de acaparare manipulatorie a creștinilor noștri. Tema despre relația dintre preot și cântăreț intenționează să evidențieze modul în care în spațul Bisericii Ortodoxe, raportul dintre autoritatea sacerdotală (preoți) și laicat, este perfect funcțională și complementară, un aspect esential al matricei creștine. De asemenea, relația dintre preot și cântărețul bisericesc sugerează și modul în care laicii participă activ la viața liturgică a Bisericii, dincolo de marginalizarea lor în anonimatul absenței”.

În cuprinsul referatului a tratat trei dimensiuni ale relației sau colaborării preotului și cântărețului, respectiv, relația cultică, administrativ-bisericească și relația umană. Referitor la ultimul aspect, cităm următoarele: „Parohia este o comunitate eclezială, în care familiaritatea și frățietatea sunt coordonate susținute de harul divin comunicat de Duhul Sfânt […] Relația umană dintre preot și cântăreț bisericesc sintetizează comportamentul atitudinal dintre doi creștini”.

După referat, părintele coordonator l-a felicitat pe părintele Beșliu Dumitru Ioan pentru alcătuirea referatului într-un mod documentat. Referitor la cântăreț, a precizat faptul că acesta are un rol important în viața bisericească, fiind „un mirean care reprezintă oglinda Bisericii în lume, iar acest aspect nu este lipsit de importanță”. În trecut, aveau un rol mult mai bine pus în evidență, cântăreții care se evidențiau printr-o frumoasă slujire și viețuire creștinească erau hirotesiți citeți, iar în spațiul românesc erau și dascăli, învățând copiii să scrie și să citească, deoarece școala a apărut la români în tinda bisericii. Apoi, odată cu progresul cultural, au apărut școli de cântăreți, iar în Bucovina a funcționat Școala cantorală de la Cernăuți, cu durată de 4 ani, care a format oameni bine pregătiți, care au și organizat în parohii coruri armonice, care în prezent sunt doar o amintire, din păcate. Realitatea prezentă nu este una fericită sub acest aspect, așa cum poate constata oricine.

La final a luat cuvântul și părintele Goraș Aurel, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, care a apreciat referatul părintelui paroh, ca având o așezare logică și o abordare foarte bine structurată. De asemenea, s-a referit la relaționarea dintre preot și cântăreț în parohie și la repersursiunile pastorale care rezultă din aceasta.

Este o realitate că în foarte puține cazuri există salarizare de la stat pentru cântăreți, în cele mai multe parohii remunerarea cântărețului este mai dificil de realizat, din lipsă de resurse. Totuși, preotul trebuie să plece de la conștiința că și cântărețul are o familie de întreținut. De aceea, se cuvine menținerea unui echilibru.

Un alt aspect adus în discuție a vizat necesitatea organizării unei întîlniri pentru cântăreți, la nivelul Protopopiatului, în acest an dedicat lor.

Un alt subiect abordat în cadrul cercului pastoral zonal, a vizat organizarea „Marșului pentru viață”, ediția 2023, programată a avea loc în ziua de duminică, 26 martie, în municipiul Câmpulung Moldovenesc. În acest sens, părintele protopop a invitat preoții prezenți să înainteze propuneri referitoare la ora de desfășurare, traseul care urmează a fi parcurs precum și alte detalii de organizare. Astfel, cu prilejul acestei împreună sfătuiri, s-au stabilit aspectele necesare.

La final, preoții au intonate imnul dedicat Maicii Domnului, „Cuvine-se cu adevărat”.

 

CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfinții Români”

 

În după amiaza zilei de marți, 28 martie 2023, la biserica „Sf. M. Mc. Pantelimon” a Parohiei Broșteni II, s-a desfășurat o nouă întâlnire a cercului pastoral nr. 2, „Sfinții Români” – Valea Bistriței., cerc coordonat de către părintele Ungurean Radu, preot paroh la Parohia Crucea.

Evenimentul a început cu săvârșirea slujbei Vecerniei unită cu Litia la care a slujit părintele paroh, Nisioi Vasile.

În continuare, adăugându-se și soborul de preoți din cadrul cercului pastoral zonal, sub protia preotului misionar protopopesc, Șuiu Alexandru-Iulian, s-a săvârșit slujba Aghiezmei și Taina Sfântului Maslu.

După rânduiala de rugăciune, gazda întălnirii, preot paroh Nisioi Vasile, a dat citire referatului pregătit pentru acest moment, intitulat „Preotul contemporan în fața problemelor personale”, din care cităm: „Misiunea preotului creștin este să continue în lume lucrarea răscumpărătoare a Mântuitorului, adică să facă pe fiecare dintre credincioșii lui să-și însușească efectele mântuitoare a acesteia. Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi (Ioan 20, 21). Așa cum slujirea preotului este sfântă și cu mult mai mare decât a laicilor, și păcatele lui sunt mai mari și osânda lui mai grea decât a celorlalți. El răspunde nu numai pentru păcatele sale, ci și pentru ale credincioșilor săi. El este dator lui Dumnezeu și răspunde nu numai pentru viața, mintea, puterile fizice și sufletești cu care a fost înzestrat, ca orice om, ci și cu talanții Harului pe care i-a primit în plus”.

Preotul este și el om. „Viața de familie a preotului căsătorit creează o serie de probleme și sarcini, cărora trebuie să le facă față și care îi iau o mare parte din timpul destinat pastorației… Atmosfera de cămin constituie și pentru preot o fortăreață personală și intimă, o oază de refugiu. Familia reprezintă deci pentru preot o mică dar importantă școală a vieții sociale, căci familia este o societate în miniatură”.

A luat apoi cuvântul și părintele coordonator, Ungurean Radu, care a vorbit despre activitatea cercului pastoral de pe Valea Bistriței, care are rolul de a organiza seri duhovnicești, cu săvârșirea unei rânduieli de rugăciune, care cuprinde Vecernia, Litia, Sfințirea apei și Taina Sfântului Maslu, apoi susținerea unui referat și luări de cuvânt ale preoților care să aducă exemplificări din propria experiență sau un cuvânt de învățătură pentru întărirea în credință a creștinilor prezenți. Privitor la tema întâlnirii, aceasta a fost una provocatoare, pentru că și preotul, ca fiecare om, se confruntă cu multe probleme, cărora trebuie să le facă față, cu ajutorul lui Dumnezeu. De asemenea, a afirmat că „fericită este comunitatea care are un preot în vârstă, pensionar, care a păstorit foarte mulți ani într-o parohie, poate toată activitatea sa preoțească, iar acum experiența își spune cuvântul în plan duhovnicesc. Comunitatea poartă amprenta slujitorului. Un preot poate face vie o parohie, o poate ridica, dar o poate și strica, prin exemplul personal. Totuși, ca preoți, suntem trimiși să trezim conștiințele. Slujba noastră trebuie să nască Zahei, adică oameni care vor să-L vadă pe Mântuitorul Hristos, care să dorească să se întâlnească cu El. Preotul este în lume dar nu trebuie să se dea după lume.

Concluziile întâlnirii au fost formulate de către preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru Iulian, cel care a adresat credincioșilor un îndemn: de a se ruga și ei pentru preoții care îi păstoresc și care mijlocesc înaintea lui Dumnezeu, din fața Mesei Sfântului Altar, pentru sufletele lor și pentru cererile lor. Să fim alături de preoți, sprijinindu-i în demersurile care le desfășoară în parohii, pentru că doar împreună se pot face lucruri trainice și se poate lăsa o moștenire de credință și celor care vor veni după noi.

La final, părintele paroh, Nisioi Vasile, a mulțumit tuturor celor prezenți, preoți și credincioși, pentru că au răspuns invitației de a fi împreună în biserică și a se ruga lui Dumnezeu pentru toate cele de trebuință.

 

CERCUL PASTORAL NR. 3
„Sf. Cuv. Daniil Sihastru”

 

Preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Daniil Sihastru”, s-au întâlnit în data de 22 martie 2023, începând cu ora 17, la biserica „Sf. M. Mc. Dimitrie” a Parohiei Ostra. In prima parte a evenimentului, s-a săvârșit slujba Acatistului Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

După rânduiala de rugăciune, coordonatorul cercului pastoral zonal, părintele Ianovici Gheorghe, a rostit un scurt cuvânt introductiv, salutând prezența membrilor cercului și invitând pe părintele paroh să susțină referatul pregătit, care se încadrează în temele dedicate anului omagial în curs.

În continuare, părintele paroh, Dumbravă Gavril, a susținut referatul intitulat „Rolul cântărețului bisericesc în lucrarea pastoral-misionară a parohiei: aspecte practice, inadvertențe și oportunități”. După o amplă introducere, cu abordarea unor detelii din istoria Bisericii, a evoluției cultului și a prevederilor canonice cu privire la persoanele care cântau în trecut la slujbe, părintele s-a referit la situația actuală. Astfel, cântăreții bisericești, așa cum îi cunoaștem astăzi, „au apărut datorită necesității crescânde a cultului. Ei cântă dimpreună cu preotul și cu poporul credincios și nu în locul lor. Infrumusețarea cultului prin poezia imnografică (tropare, condace, canoane) și sistematizarea cântărilor prin gruparea lor în cele 8 glasuri de către Sfântul Ioan Damaschin în secolul al VIII-lea, a dus, totuși, la o departajare între cler și credincioși.

Slujba liturgică este concepută și construită ca să aibă cursivitate și frumusețe. Mesajul textului liturgic este însă clar doar atunci când cântărețul se preocupă în particular de studierea sensului sau sensurilor acestuia, pentru ca, îmbrăcându-l în haina frumoasă a muzicii, să-l canalizeze spre mintea credincioșilor dornici de înțelegere. Cântărețul este așadar un fel de preot laic ce-și exercită misiunea prin cântare și exemplu personal”.

Cântărețul bisericesc poate fi așadar numai bărbatul care s-a desăvârșit în timp în meșteșugul versuirii imnurilor, psalmilor și laudelor pe cele opt glasuri. El trebuie să fie un om al rugăciunii, să păstreze în sufletul său o conduită precisă, să fie decent, modest, conștiincios și să aibă un comportament creștin. În timpul slujirii sale în biserică, trebuie să participe la rugăciune, nu să caute să ofere o demonstrație a calităților sale vocale. Cântarea religioasă nu este o artă a sunetului, ci accentul este pus mai ales pe mesajul transmis, pe modul de a comunica cu Dumnezeu”.

După susținerea referatului, părintele coordonator la felicitat pe părintele paroh pentru referatul susținut, în care a surprins ceea ce era necesar pentru tematica propusă. În același timp, s-au oferit mai multe direcții de reflecție, de a ceea, a invitat preoții să ia cuvântul. În cadrul dezbaterii ulterioare, membri cercului pastoral au amintit mai multe aspecte practice, mai ales probleme punctuale cu care se confruntă în  parohii, respectiv lipsa cântăreților. Cei care ajută la strană, în cele mai multe cazuri, nu sunt absolvenți ai unor cursuri de cântăreți, ci vin din dragoste față de Biserică, activând și în alte domenii pentru că parohia nu le oferă o salarizare, din lipsă de fonduri. S-a făcut amintire de cântăreți din trecut, care au reușit să formeze și coruri parohiale care, din păcate, în prezent sunt doar o amintire.

În ceea ce privește inadvertențele sau lipsa de înțelegere care poate apărea între preot și cântăreț într-o anumită parohie, acestea pornesc de multe ori de la nemulțumiri de ordin material, de aceea, cântărețul trebuie să fie sincer față de preot, nu să se plângă altor persoane, iar preotul trebuie să fie conștient de nevoile celui care „îi este mână dreaptă”. Este o mare necesitate să se reînființeze școala de cântăreți.

La finalul întâlnirii, preotul misionar Șuiu Alexandru Iulian, a felicitat pe părintele paroh pentru referatul pregătit și a mulțumit tuturor pentru implicarea în discuții, în care au expus probleme pastorale concrete.

Intâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.

 

CERCUL PASTORAL NR. 4
„Mărturisitorii dreptei credințe”

 

Întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 4, denumit „Mărturisitorii dreptei credințe și coordonat de părintele doctor docent Valică Mihai, de la Catedrala „Sfânta Treime”, Vatra Dornei, s-a desfășurat marți, 21 martie 2023, la Parohia „Nașterea Maicii Domnului” din municipiul Vatra Dornei.  Ședința a fost precedată de oficierea slujbei Acatistului Bunei Vestiri.

După săvârșirea slujbei, a urmat expunerea referatului cu titlul: „Corurile parohiale și importanța acestora în misiunea Bisericii”, care a fost susținut de către părintele paroh, Vîrlan Constantin. Din cuprinsul referatului cităm următoarele:

Cântarea corală armonico-polifonică, inevitabil execuției în grup (deoarece sunt necesare, „mai multe voci” pentru scriitura armonică şi polifonică, se deosebește de cântarea tradiţională monodică de strană, fiind asociată, adesea, cântării individuale mai ales atunci când este accesibilă doar cântărețului bisericesc calificat (oarecum „solist”) sau proto-psaltului, datorită gradului mai ridicat de dificultate vocală, interpretativă sau componistică”.

„Împreună cu ucenicii Săi (deci oarecum tot în „cor”) a înălţat cântări de slavă şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos la sfârşitul Cinei celei de Taină  (Matei  20,30, Marcu 14, 26), poate cea mai importantă paradigmă pentru cântarea bisericească, deoarece Însuşi Dumnezeu cântă împreună cu oamenii. Iar aceasta se petrece într-un moment esenţial din punct de vedere liturgic şi totodată bisericesc, fiind vorba despre instituirea slujbei liturgice prin excelenţă, a jertfei celei nesângeroase a Sfintei Euharistii, prin care se zideşte însuşi Trupul tainic al comuniunii eclesiale, adică Biserica”.

„Cântarea corală bisericească de la noi a fost influenţată de trei mari curente, cel germano-italian, cel rusesc sau italiano- rusesc, precum şi de un curent tradiţionalist, bazat pe muzica psaltică. Aceste influenţe, deşi prezente, ele nu au putut fi delimitate în mod clar, aceasta însemnând că aici, în ţară, s-a realizat o sinteză care a dat un plus de frumuseţe şi de valoare muzicii bisericeşti corale autohtone”.

„În anul 1950, vrednicul de pomenire Patriarhul Iustinian, a dorit să introducă, în biserici cântarea omofonă, în vederea extinderii catehizării, consolidării sentimentului de unitate naţională şi combatarea eficientă a prezelitismului sectar. În acest sens, Patriarhul  a cerut sprijinul marilor teologi şi profesori ai vremii, Dumitru Stăniloae, Ene Branişte, Petre Vintilescu, Nicolae Lungu”.

            În ceea ce priveşte cântarea corală într-o parohie, nu este posibil să fie instruiţi toţi credincioşii care vin la sfintele slujbe, ci numai o parte dintre ei, de preferinţă copiii, tinerii şi femeile cu voce şi ureche muzicală mai bună. Aceştia alcătuiesc un cor în accepţiunea mai veche a termenului, adică a ceea de grup de credincioşi cu voci mai bune şi ureche muzicală care exercită în practică dreptul comunităţii de a cânta la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

După prezentare, coordonatorul cercului zonal, părintele doctor docent Valică Mihai, la felicitat pe părintele paroh pentru conferința pregătită cu multă implicare, cu un conținut bogat, care a atins o multitudine de aspecte legate de cântarea corală. În Cer, îngerii cântă în cor imne de slavă lui Dumnezeu, iar corurile bisericești imită slujba cetelor îngerești. În ceea cde privește cântarea corală în Biserica Ortodoxă Română, de-a lungul timpului a primit și multe influențe străine, dar este important de precizat faptul că au fost compozitori care s-au străduit să valorifice mai ales muzica de tradiție psaltică, pe care au armonizat-o pentru coruri. De asemenea, părintele coordonator a vorbit despre inițiativa Sfântului Mitropolit Iosif Naniescu, cel care a dat binecuvântarea ca și femeile să cânte în biserici.

În parohii, să încurajăm cântarea cât mai multor credincioși, chiar și monofonă, pentru că acest lucru are o deosebită valoare misionară.

În continuare, a invitat preoții prezenți să ia cuvântul pe marginea subiectului tratat în referat. Astfel, din discuțiile preoților membri, notăm următoarele: l-au felicitat pe părintele paroh pentru realizarea unei lucrări cu valoare științifică; au apreciat faptul că s-a amintit de activitatea corală din Bucovina, care a fost una deosebit de bogată. În trecut, dirijorii de cor aveau o cultură muzicală serioasă, mai ales cei care au fost pregătiți la Școala cantorală de la Cernăuți. La vechile biserici din Vatra Dornei au fost coruri foarte bune, cu voci cizelate, iar participarea la slujbe aducea multă liniște credincioșilor care participau.

În prezent, din păcate, nu se mai cultivă atât de mult simțul muzical. Totuși, sunt parohii care mai continuă tradiția corală, prin implicarea serioasă a câtorva preoți cu abilități muzicale deosebite. În acest sens, preoții l-au felicitat pe părintele Borgovan Iulian, de la Parohia Dorna Arini, pentru frumoasa activitate pe care o desfășoară în zonă, fiind dirijorul corului „Ecou dornean”.

Alte aspecte discutate au avut în vedere rolul misionar al cântării în biserică, ca formă de participare activă a mirenilor la viața parohiei, de aceea ar trebui încurajată cântarea în comun, mai ales a câtorva cântări din cadrul Sfintei Liturghii. Participarea prin cântare, ține mintea și gândurile mai atente la rugăciune.

La final, preotul paroh a mulțumit tuturor pentru prezență și implicare în discuții. Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”, înaintea icoanei Maicii Domnului care a scăpat nearsă din incendiul care a mistuit vechea biserică, în data de 2 septembrie 1954.

 

CERCUL PASTORAL NR. 5
„Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”

 

Joi, 30 martie 2023, Parohia Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Dorna Candrenilor, a fost gazda întâlnirii lunare a preoților care fac parte din cercul pastoral nr. 5, aflat sub ocrotirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de preot doctor Rusu Ilie, de la Parohia Ciocănești.

În prima parte a evenimentului, în sala multifuncțională a parohiei, părintele paroh, preot doctorand Doroftiesei Gabriel Gheorghiță, a urat bun venit membrilor cercului pastoral zonal, dar și a altor invitați, dintre care amintim pe doamna Prof. drd. Dorina Paicu, directorul Școlii Gimnaziale din Poiana Stampei, doamna Lect. Univ. dr. Elena Negură de la Academia de Muzică din Chișinău și domnul Marian Vas, absolvent al Conservatorului din Cluj-Napoca. Părintele paroh a susținut un referat cu tema „Corurile parohiale”, în care a abordat probleme de istorie muzicală, cu evoluțiile și schimbările apărute în timp în ceea ce privește muzica bisericească în spațiul românesc, de la muzica psaltică la cea corală, tendințele de a se înlocui total muzica psaltică, apoi tendința de transpunere a muzicii bisericești pe notație liniară. Odată cu introducerea corurilor în biserici, s-a constatat faptul că lipsea un repertoriu necesar pentru interpretare. În primă fază s-au folosit creații din afară, unde exista o deja o tradiție, apoi s-au ridicat compozitori români, care s-au lăsat în continuare influențați de tradiția corală italo-rusă, iar alții au reușit să valorifice bogăția muzicală românească tradițională, psaltică.

În cadrul referatului a amintit și de efortul de uniformizare a muzicii bisericești, ca strategie misionară binecuvântată de către Patriarhul Justinian Marina, care a întrunit o comisie de compozitori și preoți profesori.

În ultima parte a referatului, s-au oferit exemple de analiză muzicală pentru cor mixt și a invitat pe domnul Marian Vas să interpreteze mai multe tropare și cântări bisericești din „Anastasimatarul transilvan” al profesorului de muzică, Pr. Prof. Univ. dr. Vasile Stanciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

În continuare, a prezentat un referat doamna Lect. Univ. dr. Elena Negură de la Academia de Muzică din Chișinău, care a prezentat activitatea muzicală a preotului compozitor Mihail Berezovschi (1868-1940), dirijorul Corului arhieresc din Chișinău.

De asemenea, doamna Prof. drd. Dorina Paicu, directorul Școlii Gimnaziale din Poiana Stampei, a vorbit despre vechiul cor parohial de la Poiana Stampei, prezentând informații prețioase, preluate din cartea „Biserici și preoți din Poiana Stampei”, a profesorului Marian Palade. Din informațiile redate în respectiva carte, foarte bine documentată, amintește și următoarele: în anul 1922, parohul Dimitrie Popovici înființează la Poiana Stampei Societatea culturală „Muza Națională, cu statut juridic. În cadrul societății, „parohul reușește să atragă câțiva bărbați cu voci bune, înjghebând cu ei un cor care să cânte răspunsuri la Sfânta Liturghie, dar și să interpreteze cântece naționale și patriotice. Activitatea corului este recunoscută, doi ani mai târziu, chiar de Direcția Generală pentru Culte, de la Cernăuți, iar membrii săi răsplătiți din fondurile acesteia”.

După expunerile invitaților, au urmat luări de cuvânt ale preoților din cercul pastoral, care au atras atenția asupra crizei actuale în ceea ce privește corurile parohiale, dar și a cântăreților bisericești capabili să organizeze coruri la înălțimea celor care funcționau în Bucovina în trecut.

A doua parte a evenimentului s-a desfășurat în biserica parohială, acolo unde soborul de preoți prezenți, sub protia preotului misionar protopopesc, Șuiu Alexandru Iulian, au săvârșit Slujba de sfințire a apei și Taina Sfântului Maslu de obște.

După rânduiala de rugăciune, preotul Paicu Ilie, coslujitor la Parohia Iacobeni, a rostit un frumos cuvânt de învățătură, despre Taina Sfântului Maslu, la care trebuie să venim cu smerenie, credință dar și pocăință, după modelul de pocăință oferit de Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca.

Odată cu miruirea credincioșilor, din partea parohiei Dorna Candrenilor s-a oferit tuturor credincioșilor prezenți câte o revistă „Familia Ortodoxă”, iar arhidiaconul misionar Norocel Bogdan a oferit o broșură cuprinzând o selecție din învățăturile Sfântului Ioan Scărarul despre pocăință.

A urmat apoi un concert de cântece specifice perioadei Postului Mare, în interpretarea corului „Ecclesia”, dirijat de către părintele paroh, Doroftiesei Gabriel, iar ca invitat special, Corul preoteselor „Sfânta Elisabeta”, al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, coordonat și dirijat de către doamna Ana Maria Apetroae.

La final, părintele paroh, Doroftiesei Gabriel, a mulțumit tuturor preoților și credincioșilor pentru prezența la acest moment de împreună rugăciune. In mod deosebit a adresat mulțumiri doamnelor preotese care compun Corul „Sfânta Elisabeta”, care au încântat pe cei prezenți printr-o interpretare armonioasă. In semn de prețuire, le-a oferit din partea Asociației Culturale „Dorna Candrenilor”, diplome de excelență.

 

CERCUL PASTORAL NR. 6
„Sf. Ap. Andrei”

 

Întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 6, așezat sub ocrotirea cerească a Sfântului Apostol Andrei, coordonat de către părintele Petrovici Ovidiu, a avut loc în data de 23 martie 2023, în biserica „Sf. M. Mc. Dimitrie” a Parohiei Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei.

De dimineață, începând cu ora 9:30, preoții din cercul pastoral au săvârșit Liturghia Darurilor înainte sfințite, sub protia părintelui misionar protopopesc, Șuiu Alexandru Iulian. Răspunsurile la strană au fost oferite de membrii ai corului parohial, coordonați de către părintele paroh, preotul Zelincă Radu, secondat de preotul coslujitor, Țarcă Bogdan. În cadrul Sfintei Liturghii, numeroși credincioși din comunitate s-au împărtășit.

La finalul Sfintei Liturghii, preotul misionar a adresat credincioșilor un scurt cuvânt de învățătură despre Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul, specifică zilelor de peste săptămână a Postului Mare.

În continuare, părintele paroh, preot Zelincă Radu, a dat citire referatului pregătit pentru acest prilej, în cadrul Anului omagial, referat intitulat „Corurile parohiale și importanța acestora în misiunea Bisericii”, din care cităm: „În concepția creștină, prin darul cântării religioase, omul se aseamănă cu îngerii și cu sfinții care laudă neîncetat pe Dumnezeu. Sfânta Scriptură ne oferă multe argumente în sensul  acesta, ca de exemplu, în Vechiul Testament, la Isaia 6, 3: Și strigau unul către altul zicând: Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul Savaot, plin este pământul de slava Lui, sau în Noul Testament, la Luca: 2, 13-14: Și deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulțime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu și zicând: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”.

După o prezentare a modurilor de interpretare a cântărilor bisericești în primele veacuri creștine, perioadă în care toată lumea din biserici cânta la Liturghie, în referat s-a amintit de evoluțiile ulterioare în ceea ce privește muzica bisericească, „prin introducerea noilor realizări ale poeziei imnografice în cult, tropare, condace, canoane, etc. și mai ales în urma sistematizării cântărilor noi prin gruparea lor pe cele opt moduri de cântare, euhuri sau glasuri, cântarea devine din ce în ce mai complicată și mai greu de învățat, de aceea la Sinodul de la Laodiceea (367), prin canonul 15, se hotărăște ca numai anumite persoane să se ocupe de cântarea bisericească”.

Mai târziu, avea să apară și muzica de factură corală, cu participarea mai multor credincioși din biserică: „Biserica Ortodoxă Română este una dintre puținele Biserici în care muzica de cult se exprimă în dimensiuni artistice distincte, fără  a se exclude una pe cealaltă; cântării de origine bizantină i se va alătura, la începutul secolului al XIX-lea, muzica în manieră corală, venită la început pe filieră rusească și occidentală. Fenomenul în sine, ce propunea o diversitate stilistică, nu a dorit niciodată să se transforme într-o rivalitate, deși cântarea corală a generat un entuziasm general și chiar susținerea politică (ex. Decretul 101/18.01.1865, emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza), în momentele  în care se afirma timid și prin influențe străine”.

În finalul referatului s-a adus în discuție importanța cântării tuturor celor prezenți la slujbe: „Cântarea în comun polarizează atenția celor prezenți și îi face participanți activi la rugăciune. Prin influența auzului s-a constatat că sufletul poate fi predispus mai ușor să primească adevărul cuprins în textul imnelor religioase”.

A luat apoi cuvântul preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru Iulian, care a apreciat referatul părintelui paroh. Totodată a amintit de inițiativa misionară a Patriarhului Justinian Marina a uniformizării muzicii bisericești și a răspândirii obiceiului de cântare comună a tuturor credincioșilor prezenți la Sfânta Liturghie. Această participare activă are și rolul de a ține mintea atentă la slujbă și rugăciune.

Concluziile evenimentului au fost oferite de către părintele coordonator al cercului pastoral zonal, preot Petrovici Ovidiu, care s-a adresat celor prezenți, preoți și credincioși, felicitând pe părintele paroh pentru referatul foarte bine alcătuit, prin consultarea unei bibliografii de specialitate. A fi un creștin practicant ține și de implicarea la viața liturgică a bisericii, inclusiv prin cântarea în corul bisericii. Cântarea liturgică bucură inimile și aduce oamenii în biserică, oferind un mediu prielnic pentru rugăciune, o stare de liniștire și pace. De aceea se cuvine să ne implicăm mai mult, adresându-ne și tinerilor și copiilor din parohii.

Intâlnirea cercului pastoral s-a încheiat printr-un cuvânt de mulțumire al părintelui paroh, adresat tuturor celor prezenți și prin miruirea credincioșilor.

 

CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sf. Cuv. Vasile de la Moldoviţa”

 

În data de 15 martie 2023, în miercurea din a treia săptămână a Postului Mare, membri cercului pastoral „Sfântul Cuvios Vasile de la Moldovița”, s-au întâlnit la biserica „Sf. Ier. Nicolae”, a Parohiei Vama II. Activitatea a debutat, conform programului anunţat, cu săvârşirea Tainei Sfântului Maslu de obște, începând cu ora 17, sub protia părintelui Șuiu Alexandru Iulian, misionar protopopesc în cadrul Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc.

După săvârșirea Sfintei Taine, părintele misionar Șuiu Alexandru Iulian, a adresat credincioșilor un cuvânt de învățătură, vorbind despre duminica spre care ne îndreptăm în mod liturgic, când Biserica ne pune înainte Sfânta Cruce, semn că am ajuns la mijlocul postului și ne apropiem de Patimile Mântuitorului Iisus Hristos. Vom auzi îndemnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-mi urmeze Mie (Marcu 8, 34). Înțelegem că nu ne cere Domnul ceva, fără ca El să nu fi făcut înainte și să fie exemplu. Ne învață smerenia: Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima (Matei 11, 29). Dacă ne numim creștini, suntem chemați să-L urmăm, în smerenie și ascultare. Mai ales în post, dar și în toate zilele vieții noastre, Domnul ne cheamă să-L imităm, lepădându-ne de sinele egoism, de patimi și păcate.

După miruirea credincioșilor, a urmat a doua parte a întâlnirii, în cadrul căreia părintele coslujitor la parohia gazdă, preot doctor Cojocari-Moroșan Alexandru, a susținut referatul intitulat „Pastorația în contextual actual: sate îmbătrânite, război, imigrație, ideologii imorale, pervertirea credinței”, din care cităm: În contextul istoric actual, cauzat de unele războaie din lume și în special de războiul din Ucraina, preotul se confruntă în parohie cu refugiații care fug din calea războiului, găzduiți provizoriu de familii din parohie sau cu cei care se stabilesc pe o perioadă mai lungă de timp. Având în vedere această situație, preotul comunității parohiale se vede pus în fața unor provocări pastoral-misionare noi, datorate prezenței în parohie a acestor refugiați. Preotul are datoria să-i implice în activitățile social-educaționale ale parohiei, să le ofere sprijin moral și material și consiliere pastorală acestor refugiați în vederea păstrării și manifestării credinței precum și întărirea legăturii duhovnicești cu Biserica.

Scăderea permanentă a turmei celor păstoriţi din cauza pustiirii satelor, predominarea materialului faţă de spiritual la omul de azi, dispariţia valorilor familiale sunt motive întemeiate pentru ca preoţii să se implice mai activ în îndrumarea credincioşilor săi. La nivelul comunității sale parohiale, fiecare preot trebuie să-i încurajeze şi să-i determine pe credincioşi de a se mulţumi cu ceea ce au, să rămână uniţi până în ultima clipă, să-şi crească împreună copiii, să se îngrijească, în primul rând, de suflete decât de cele materiale, el fiind cel care trebuie să dezvolte dragostea faţă de neam şi credinţă. Un alt aspect pastoral-duhovnicesc al situației emigranților este şi pregătirea duhovnicească a celor care pleacă din ţară. Ar fi un lucrul foarte lăudabil dacă preotul, cunoscând persoana care pleacă, să o îndrumeze cu un sfat duhovnicesc, dându-i şi o carte de rugăciune şi, dacă este posibil, – adresa bisericii sau comunităţii creştine din ţara respectivă. În aşa fel, creştinul va simţi nu numai binecuvântarea Bisericii-Mame, ocrotirea şi aripa ei nevăzută, dar şi se va simţi un „delegat” al  bisericii din localitatea dată, şi va încerca să-şi păstreze condiţia de creştin şi fidel credinţei strămoşeşti, datinilor şi tradiţiilor părinţilor.

Ideologia de gen în context pastoral: În Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice, aprobată prin HG 365/24.05.2018, sunt prevăzute în mod expres: organizarea unei campanii de informare şi educare privind eliminarea stereotipurilor de gen, modelelor culturale, obiceiurilor şi tradițiilor ce influenţează direct concilierea vieții profesionale cu viața familială, includerea în programa școlară a unor noțiuni privind egalitatea de gen, integrarea perspectivei de gen în manualele școlare, combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor și organizarea unei campanii de sensibilizare și promovare a rolului și importanța dezvoltării abilităților non-cognitive la adolescenți, cu accent pe eliminarea stereotipurilor. Astfel, prevederi ale Convenției de la Istanbul, la care România a aderat din păcate, au fost transpuse în legislația internă, cu privire la educație, prevăzându-se în mod expres că Ministerul Educației are obligația de a efectua demersurile necesare pentru a include în curriculumul școlar al fiecărui nivel de educație și abordări didactice referitoare la rolurile de gen. Cu alte cuvinte, noua lege definește stereotipurile de gen drept ceea ce noi credem sau am fost învățați să credem că trebuie să îndeplinească o femeie în calitatea ei de femeie și un bărbat în calitatea lui de bărbat. Acestea trebuie combătute în manualele școlare, iar adolescenții trebuie „sensibilizați” în sensul eliminării convingerilor despre ce credem, în general, că reprezintă rolul femeii și al bărbatului. Copiii noștri nu vor mai învăța aceste „stereotipuri de gen”, precum, de exemplu, acela că intră în rolul unei femei să nască, să își crească copiii, să îi educe ori acela că intră în rolul unui bărbat să își ocrotească familia, să-i confere sentimentul de siguranță, să le asigure un mediu sigur de dezvoltare, să le dea sentimentul de putere prin rolul său de apărător al familiei. Cu alte cuvinte, ideologia de gen a devenit o realitate juridică, cu care se confruntă în prezent familia și educația, ele fiind obligate să accepte ideea potrivit căreia genul nu este cel în care ne-am născut, ci este cel în care ne identificăm.

„În fața acestei noi provocări pastorale, preotul se vede nevoit să intensifice, la nivelul parohiei sale, activitățile catehetic-misionare și educaționale, să dezvolte parteneriatul cu școala din localitate, să implice activ copiii și mai ales tinerii în activitățile sociale ale parohiei, să ofere consiliere pastorală eficientă adolescenților aflați într-un permanent asediu a moralității promiscue cu care societatea contemporană, sub masca libertății, promovează libertinajul”.

În continuare, pe marginea tematicii întâlnirii, preoții prezenți au luat cuvântul, iar din cadrul dezbaterii notăm următoarele idei: Biserica se confruntă în prezent cu o situație tragică în ceea ce privește pastorația, pentru că împotriva credinței și a valorilor creștine se duce un adevărat război. Se promovează cu agresivitate schimbări ale normalității, schimbări împotriva cărora este dificil pentru oameni să reziste, deoarece schimbările sunt susținute de conducerile politice și legiferate de acestea. Totuși, nu trebuie să se ajungă la o stare de deznădejde, pentru că și generațiile trecute au suferit, s-au confruntat cu alte provocări și au biruit prin credința în Dumnezeu, de la Care vine ajutorul.

S-a amintit de pericolul adus de utilizarea tehnologiei fără discernământ, fapt care duce la dependență, deci la pierderea libertății. În parohii au apărut schimbări aduse de înstrăinarea oamenilor prin plecarea în alte țări, de unde, puținii care se întorc vin cu mentalități diferite. Totuși, vinovații pentru situația prezentă nu trebuie căutați doar în afară. Ca slujitori ai Bisericii, avem datoria de a ne implica mai mult în pastorația individuală, de a ieși din biserică și spre cei care sunt indiferenți și descreștinați. De asemenea, este necesară o mai mare implicare filantropică și o grijă față de educația copiilor prin asumare și mărturisire curajoasă a valorilor de credință și a familiei.

Concluziile întâlnirii au fost formulate de către părintele coordonator, Negură Dan Dumitru, care a apreciat referatul părintelui Alexandru ca fiind o lucrare foarte complexă, de mare actualitate, redactată și prezentată foarte reușit iar temele expuse au generat discuțiile și intervențiile preoților participanți, care arată îngrijorarea. Provocările din prezent, care nu sunt puține și care sunt foarte promovate și susținute, care sunt rodul secularizării, ar trebui să fie oportunități de mărturisire a adevărurilor de credință neschimbate ale Bisericii, într-o lume care schimbă și răstoarnă tot ce a moștenit din trecut. Copiii și tinerii sunt foarte expuși, se duce o luptă împotriva inocenței, acum totul se relativizează, mai ales noțiunile de bine și rău. Noi nu putem opri aceste necazuri. Dar ne rămâne rugăciunea și ostășia, slujirea cu mai multă jertfelnicie pentru Hristos.

Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.

 

CERCUL PASTORAL NR. 8
„Sf. Ier. Spiridon”

 

În vinerea săptămânii a treia din Postul Mare, 17 martie 2023, a avut loc o nouă întâlnire a cercului pastoral „Sf. Ierarh Spiridon”, la Parohia Benia. De dimineață, în biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel”, părintele paroh, preot Butnaru Gabriel, împreună cu preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru-Iulian și arhidiaconul misionar Norocel Bogdan, au săvârșit Liturghia Darurilor înaintesfințite, iar numeroși credincioși din parohie s-au împărtășit cu Sfintele Taine. Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohial, coordonat de teologul Jechel Marius Mihai.

După Sfânta Liturghie, părintele misionar a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre rânduiala Liturghiei Darurilor înaintesfințite, care reprezintă o slujbă specială, săvârșită doar în timpul Postului Mare, rânduiala împărtășirii fiind unită cu slujba Vecerniei. De asemenea, a vorbit despre Sfântul Ierarh Chiril al Ierusalimului, de la care au rămas mai multe Cateheze baptismale, rostite în perioada Postului Mare și adresate catehumenilor care se pregăteau să primească Taina Botezului la sărbătoarea Învierii Domnului.

În continuare, începând cu ora 11, soborul preoților din cercul pastoral „Sf. Ier. Spiridon”, din zona Fundu Moldovei – Izvoarele Sucevei, au săvârșit Taina Sf. Maslu de obște.

După rânduiala liturgică, părintele Horga Alexandru, coordonatorul cercului pastoral zonal, a adresat credincioșilor un cuvânt de învățătură despre perioada postului în care ne aflăm, când suntem invitați să ne punem întrebări existențiale despre viața noastră, despre valoarea sufletului și grija pe care trebuie să o avem față de acesta.

După miruirea credincioșilor, părintele paroh Butnaru Gabriel, a susținut referatul cu titlul „Redescoperirea adâncului teologic al imnografiei”, din care cităm următoarele: „Textele imnurilor care se cântă la slujbele Bisericii Ortodoxe au un evident caracter teologic, exprimând învățătura de credință creștină. Una dintre explicațiile acestui fapt constă în aceea că imnologia a avut de la început un caracter mai mult dogmatic, ea fiind stimulată în mare măsură de lupta cu ereticii. Aceasta a făcut ca imnologia să se transforme într-o adevărată replică dogmatică – doctrinară, așa cum putem desprinde din textele multor cântări bisericești”. În cuprinsul referatului, care este unul foarte generos ca și conținut, părintele a oferit mai multe exemple, preluate din diferite cărți de cult ale Bisericii (Mineie, Penticostar, Octoih și Triod), care exprimă învățătura despre hristologie și mariologie. Ne oprim doar la câteva din exemplele oferite din cartea Triodului: „cartea de slujbă care chiar dă numele unei perioade a Triodului – aceasta, în fiecare an, reprezentând un răstimp de zece săptămâni, de pregătire a Sfintelor Paști, a Învierii Domnului. Dintre foarte numeroasele grupe de cântări cu o mare valoare teologică ale acestei perioade ne putem opri la binecunoscutul Prohod al Domului, din Vinerea Mare, slujba punerii în mormânt a Mântuitorului. Zecile de strofe ale acestei cântări sunt interesante și pentru caracterul lor biblic, constituind chiar o recapitulare a celor mai importante momente din Istoria Mântuirii, așa cum apar ele în acel izvor al revelației care este Sfânta Scriptură – și care reprezintă de fapt unul dintre fundamentele oricărei teologii, ale oricărei teologhisiri.

Cele trei stări ale Prohodului Domnului ne conduc prin întreaga istorie a Mântuirii, de la Facere până la kenoza mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu – uneori în doar câteva cuvinte, ca atunci când, spre exemplu, înțelegem greu cum Cel ce ai pus pământul cu măsuri, Hristoase, astăzi șezi în mormânt mic, Ziditorule.

Actualizarea liturgică, proprie oricărei slujbe ortodoxe, ne aduce în prezentul sacramental momentele importante nu doar trecute, ci, profetic, și pe cele viitoare ale Mântuirii – de la căderea strămoșilor omenirii până la moștenirea vieții veșnice: Adam cel dintâi prin păcat omorât, la viață ridicându-l cu moartea Ta, Adam nou în trup Te-ai arătat acum. Prin aceasta însă, și aceasta este o idee teologică importantă, cu toții suntem chemați la viață, deoarece coasta lui Adam, din care a fost plăsmuită Eva mama tuturor celor vii (Fac. 3,20), devine la Noul Adam, Mântuitorul nostru, coasta însulițată ce izvorăște izvor curățitor pentru noi toți: Din coasta Ta, Doamne, cea însulițată, izvorăști mie viață prin viața Ta și mă înnoiești și mă viezi cu ea și Ca dintr-o fântână, din îndoitul râu, ce din coasta Ta a curs, noi ne adăpăm și viața veșnică o moștenim. De asemenea, a adormit Adam și din coasta lui își scoase moartea; Tu adormind acum, Cuvinte al lui Dumnezeu, lumii viață izvorăști din coasta Ta.

În cântările Bisericii, Sfânta Scriptură a fost tâlcuită și oferită credincioșilor ca hrană duhovnicească accesibilă, pentru suflet.

După referat, au luat cuvântul majoritatea preoților, care au apreciat referatul susținut de către părintele paroh și, plecând de la informațiile oferite de acesta, s-a deschis o dezbatere în care s-a vorbit despre acceptarea sau respingerea pricesnelor în cadrul liturgic al Bisericii, multe texte apreciate de către credincioși nefiind întotdeauna și corecte din punct de vedere doctrinar. Imnografia Bisericii și interpretarea muzicii psaltice sunt specifice Bisericii Ortodoxe. Din păcate, apar cântări preluate din alte zone confesionale care duc la îndepărtarea credincioșilor de Biserica cea adevărată.

Cântarea are o mare influență misionară, dar în limitele și potrivit hotărârilor canonice bisericești. Cultele neoprotestante actualizează mereu muzica lor, cântarea pe care o folosesc, câștigă adepți prin această schimbare de la o generație la alta, dar acest lucru se întâmplă pentru că nu au nici o stabilitate și nici o legătură cu Biserica lui Hristos.

La final, preotul paroh a mulțumit preoților prezenți pentru slujirea împreună și pentru participarea la cercul pastoral.  

Intâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.

 

A consemnat, Arhid. Norocel Bogdan