În cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților s-a desfășurat conferința „Familia Scriban – în slujba unității de neam și de credință”

b860ff91-5186-4093-a8dc-a31c3b92b2db

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Sectorul Cultural și Sectorul Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească în colaborare cu Sectorul Comunicare, Media și Relații Publice din cadrul Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților au organizat astăzi, conferința intitulată „Familia Scriban – în slujba unității de neam și de credință”, la 210 ani de la nașterea arhiereului Filaret Scriban, teolog și cărturar al secolului al XIX-lea.

Pentru a cinsti memoria celor care au avut un rol important în istoria Moldovei, la Biserica „Sfânta Treime” din cartierul Burdujeni a fost săvârşită în această dimineață o slujbă de pomenire pentru familia Scriban, una dintre cele mai cunoscute şi numeroase familii clericale din România, care a dat istoriei nume notabile precum Neofit, Filaret, Theoctist, Iuliu ș.a.

Conferința a adus împreună iubitori de cultură, reprezentanți de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, de la Inspectoratul Şcolar Județean, precum și de la Direcția Județeană pentru Cultură Suceava, alături de preoți de la Centrul Eparhial și de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Dosoftei” Suceava.

Evenimentul a debutat cu rostirea rugăciunii Tatăl Nostru și a fost transmis live pe pagina oficială de Facebook a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Lucrările conferinței au fost moderate de părintele Constantin Oprea, consilier al Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, iar în cuvântul de bun venit acesta a prezentat aspecte importante din viața ierarhului Filaret Scriban, dând citire unei rugăciuni alcătuite de ierarh la inaugurarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la 26 octombrie 1860.

Domnul prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a deschis lucrările conferinței prin prelegerea „Istorie și societate în secolul al XIX-lea”. În cuvântul domniei sale s-au regăsit informații despre anii de mari frământări ai secolului al XIX-lea, despre contextul în care teritorii din Țara Moldovei au fost rupte de pământul mamă, despre situația Bisericii sub stăpânirea străină și despre conștiința identității naționale. Domnul prorector a subliniat și rolul pe care l-a avut familia Scriban în această perioadă. „Onorăm memoria și faptele celor care au fost membri ai familiei Scriban, intelectuali care s-au manifestat în planul culturii naționale, în planul culturii ortodoxe, în planul spiritualității românești. O societate, o națiune poate prospera doar dacă are oameni de valoare care să contribuie la progresul societății, la creșterea prosperitățiii întregii națiuni. Românii din secolul al XIX-lea și din secolul al XX-lea s-au putut bucura de acele contribuții imense ale unor oameni politici, dar și oameni care au venit din sânul Bisericii și datorită cărora Națiunea Română a devenit o națiune puternică, o națiune europeană. (…) Personalități precum membrii familiei Scriban au contribuit din plin la atingerea acestor obiective. Datoria noastră, a generațiilor de astăzi, este, pe de o parte, să cinstim memoria lor, să înțelegem dimensiunea acelor jertfe pe care le-au făcut generațiile anterioare și, pe de altă parte, să conturăm acele particularități ale personalității lor care pot fi modele pentru generațiile de astăzi, mai ales pentru cei care sunt pe băncile școlii.”

Părintele arhid. Vasile M. Demciuc, consilier al Sectorului Patrimoniu și cadru universitar al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava a susținut teza „Filaret și Neofit Scriban – slujitorii idealurilor de Unire”. Cuvântul a debutat cu evocarea anului 1859, perioadă importantă pentru istoria poporului român, și a continuat cu evidențierea contribuției deosebite pe care au avut-o frații Scriban în înfăptuirea Unirii. „Să ne amintim azi că cei doi mari ierarhi – Filaret şi Neofit Scriban – nu au fost numai un vot în plus pentru Unire, ci adevăraţi tribuni care au însufleţit poporul pentru Unire, au luptat deschis, au dat curaj celor întristaţi şi îngrijoraţi, au scos din adânc de istorie şi au propovăduit din amvon, ridicând la rang de adevăr dumnezeisec unitatea de neam, de limbă, de cuget şi simţire a românilor de pretutindeni, învăţând după cuvintele Apostolului: Un domn, o credinţă, o ţară.

În continuare, părintele arhid. Vasile Demciuc a vorbit despre rolul Bisericii în Moldova secolului al XIX-lea, dar și despre felul în care Filaret și Neofit Scriban au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește implicarea în politica vremii. În final, părintele a dat citire unui poem deosebit, imn, doxologie, cântec şi rugăciune, înflăcărare patriotică de mare frumuseţe şi profunzime, rostit de Neofit Scriban la 24 ianuarie 1859 și publicat pentru prima dată în ziarul Steaua Dunării, la 3 februarie 1859:Te salutez, Sfântă Românie! Te salutez, o, ţară! O, pământ ce porţi comori de virtute şi de adevăr! Românie! Scumpă Românie! … Frumoasă ai fost şi frumoasă eşti, scumpă Românie, şi strălucită vei să fii. Soarele tău va apune, zilele tale nu se vor pleca şi tu, mai tânără decât aurora, vei sta în orizontul lumii ca să desfătezi, ca să luminezi, ca să susţii pe fraţii tăi. Soarele tău a răsărit, Mirele tău a venit.”

Doamna prof. Daniela-Luminița Ceredeev, inspector școlar pentru disciplina Religie, a ținut prelegerea „Pravățul Sfântului Duh în Sfințita Hermeneutică a «smeritului între arhierei Filaret Stavropoleos Scriban», principii și valori netrecătoare”. Doamna profesor inspector a făcut referire la pasaje importante din tratatul Teologia explicătoare despre insuflarea Sfântului Duh și a evidențiat activitatea deosebită din punct de vedere pedagogic a Preasfințitului Filaret Scriban. „A avut o viziune pedagogică excepţională, subliniată prin supranumele de strateg al învățământului teologic, care i-a fost acordat arhiereului Filaret Scriban, până la el manualele didactice pentru seminare fiind simple catehisme, instrumente de învățare elementară. Era un foarte bun pedagog, așa cum mărturisește istoricul Constantin Erbiceanu, care l-a și avut profesor. «Profesorii, care de care se întreceau ca să explice mai bine, să își facă mai complete cursurile și să stârnească emulație între studenți. Preasfințitul Filaret era considerat centru al acestei activități literare. De la el pornea zelul sacru de studii și asiduitate. Iar cursul său era totdeauna udat cu șiruri de lacrimi. Când vorbea despre virtuțile creștine mișca pe elevi până la sacrificiile și abnegațiile creștinilor martiri. Apoi metodiul său inductiv, bazat pe exemple din natură, expunerea sa atractivă prin vocea sa blândă și dulce, făcea pe școlari adevărați apostoli ai Creștinismului și naționalismului.»”

Părintele prof. dr. Adrian Duțuc, profesor în cadrul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Dosoftei” din Suceava, a vorbit despre „Episoade inedite din activitatea arhim. Iuliu Scriban”. Acesta a prezentat un capitol marcant din viața nepotului lui Filaret Scriban, arhimandritului Iulius, perioada în care el a rămas în Bucureștiul ocupat de armata germană. „Din rândurile clericilor care făceau parte din Administrația Bisericii Ortodoxe Române, au luat mulți calea Iașului însă personaje importante au rămas; o parte dintre aceștia, printre care și Iuliu Scriban, au fost acuzați ulterior de germanofilism, colaboraționism și implicit de trădare.” În continuare, părintele a prezentat acuzele aduse lui Iuliu Scriban în urma unei presupuse semnări a unui manifest adresat trupelor armate române, care i-ar fi îndemnat pe soldați la colaborarea cu forțele germane. „Iuliu Scriban susține că textul final al manifestului despre care s-a vorbit atât de mult și a creat această situație nedorită nu a fost cel pe care îl iscălise inițial mitropolitul Conon, ci, după cum s-a dovedit în procesul ulterior, acest text a fost modificat după semnarea lui.”

Părintele Adrian Pârlac cel care a fost vreme de treizeci de ani preot paroh al Bisericii „Sfânta Treime” din Suceava, ctitorită de Filaret Scriban, a susținut lucrarea „Considerații generale privind patrimoniul Familiei Scriban”. Pentru început, acesta a prezentat repere biografice ale Familiei Scriban, de la începuturile acesteia. Părintele a vorbit și despre faptul că în patrimoniul bisericii pe care a păstorit-o se află documente de mare valoare istorică, peste 450 de documente datate în perioada 1758-1881, cuprinzând corespondenţa cu mari personalităţi politice şi religioase ale acelor vremuri: Mihail Kogălniceanu, Eftimie Murgu, mitropolitul Andrei Şaguna etc. Alături de aceste documente se mai află cărţi, veşminte originale purtate de cei doi mari ierarhi, Filaret şi Iuliu Scriban, ai Bisericii din Moldova secolului al XIX-lea, icoane realizate de primul profesor al lui Nicolae Grigorescu, pictorul Anton Chladek, zugrav de origine cehă născut în Banatul sârbesc, precum şi alte obiecte de o valoare inestimabilă.

Domnul conf. univ. dr. Aurel Buzincu, director al Direcției pentru Cultură Suceava, a adus în discuție necesitatea publicării corespondențelor Familiei Scriban aflate în patrimoniul Bisericii „Sfânta Treime”. Domnul director a vorbit despre deosebitul Dicționar al Limbii Române, reper în literatura de specialitate, publicat de un membru al familiei Scribanilor, August. „Acest dicționar este prin excelență o operă patriotică. August Scriban vrea ca dicționarul lui să respecte graiul vorbit, o înclinație pe care nu au avut-o toate dicționarele. (…) Un dicționar în care se aplică un tip de notare a sunetelor către care s-a mers ulterior; de simplificare a notării. O ortografie fonetică prin care s-a participat consistent la rezolvarea acestui aspect dificil al limbii, cel al notării sunetelor.”

După prezentarea lucrărilor conferinței a avut loc lansarea cărții părintelui prof. dr. Adrian Duțuc, intitulată Arhimandritul Iuliu Scriban. Teolog, pedagog, filosof. Volumul, prezentat de părintele arhid. Vasile M. Demciuc, reprezintă teza de doctorat a părintelui prof. Duțuc, sub coordonarea profesorului univ. dr. Gheorghe Onişoru, în cadrul Şcolii doctorale a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, specialitatea Istorie.

Părintele arhid. Demciuc a făcut următoarele aprecieri: „Putem afirma că apariţia acestei cărţi întregeşte într-un mod cât se poate de luminos familia de vrednici slujitori ai Bisericii străbune Scriban. Citind cu atenţie această carte, vedem acurateţea şi probitatea ştiinţifică a autorului, simţul de răspundere pentru cuvântul scris, dovedit şi prin bogata bibliografie ce se află la sfârşitul cărţii. Considerăm că aceste cuvinte ale noastre îl vor îndemna pe părintele Adrian Duţuc să mai scormonească prin arhive, prin biblioteci, pentru a mai da la o parte colbul uitării de pe atâtea şi atâtea documente legate de marea Familie Scriban, familie ce a înscris o frumoasă pagină în istoria Bisericii şi a neamului românesc. ”

Cartea Arhimandritul Iuliu Scriban. Teolog, pedagog, filosof a fost publicată în cadrul Centrului de Cercetări teologice interculturale şi ecumenice „Sf. Ioan Casian” din Constanţa şi a Centrului de Cercetări Teologice şi Interculturale şi Misionare „Arhimandrit Anatolie Tihai” din Chişinău și face parte din colecţia Caietele CCTIE coordonată de pr. prof. univ. dr Vasile Nechita. Volumul debutează cu o prezentare amănunțită a originii Familiei Scriban. Sunt prezentate date biografice referitoare la cel care avea să devină un reper nu numai în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române, ci şi un mare pedagog, publicist și filosof. Iuliu Scriban a publicat lucrări pe varii tematici din arealul teologic și a predat până aproape de sfârşitul vieţii sale la Facultatea de Teologie din Bucureşti, fiind bun prieten cu părintele Gala Galaction.

Leave a Reply