Revine în actualitate personalitatea profesorului, compozitorului, dirijorului Alexandru Zavulovici, acum când comemorăm împlinirea a cinci decenii petrecute de la trecerea sa în eternitate.
Este şi rămâne o personalitate emblematică pentru cultura, pentru muzica românească, în general şi pentru Bucovina în special, atât în calitate de creator dar şi de dirijor, de membru al Societăţii Compozitorilor români, membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura română din Bucovina, ş.a.
Născut la 17 iulie 1889 în Suceava, Alexandru Zavulovici a studiat la Gimnaziul Superior Imperial – regal Greco -Oriental din Suceava (1902 – 1906) şi, concomitent a studiat vioara cu profesorii Severin Procopovici şi Joseph Steinbach. A urmat apoi cursurile la Şcoala normală de învăţători (1906 – 1912), la Societatea filarmonică (Verein Forterung der Tankunst in der Bukovina) din Cernăuţi cu Hans Horner (orgă şi compoziţie), Otakar Hrimaly (armonie şi contrapunct) şi Alfred Schluter (canto şi vioară ) iar la Viena la Academia de Muzică şi Artă Dramatică a studiat cu Eusebie Mandicevschi muzicologie, armonie şi contrapunct. Tot la Viena i-a avut profesori pe Gottfried Feist şi Franz Bogger. La Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cernăuţi a studiat cu Alexandru Zirra armonie, contrapunct şi cu George Pavel vioară şi dirijat orchestra iar cu Ion I. Vasilache muzica bisericească.
A fost profesor la Liceul Aron Pumnul din Cernăuţi, liceul Mihai Eminescu – Bucureşti (1941 – 1945), Liceul pedagogic din Suceava, pentru a nu aminti decât câteva şcoli unde a fost profesor. A fost dirijor al Corului Mitropolitan din Cernăuţi (1922 – 1940) şi al corului Societăţi Armonia din Cernăuţi (1931 – 1944) al corului Reuniunea muzical – dramatică Ciprian Porumbescu din Suceava (1945 – 1949), etc.
A participat activ la momentele importante din viaţa culturală a Bucovinei. Iată spre exemplu a participat la momentul festiv prilejuit de dezvelirea Monumentului Unirii din Cernăuţi la 12 noiembrie 1924 când a dirijat un cor format din peste 1000 de elevi intonând un imn festiv a cărui muzică a fost compusă de către el.
Monumentul Unirii din Cernăuți a fost dezvelit în ziua de 12 noiembrie 1924, după 6 ani de la intrarea Armatei Române în Cernăuți. La inaugurarea monumentului au participat suveranii României Mari, Regele Ferdinand I și Regina Maria, Principele Carol și Principesa Elena, primul ministru Ion I.C. Brătianu, precum și un însemnat contigent de personalități politice ca: miniștrii A. Văitoianu, I.Gh. Duca, Ion Nistor, Ion Inculeț, Alexandru Lapedatu, reprezetanți ai înaltului cler: Mitropolitul Primat dr. Miron Cristea, I.P.S.S. Mitropolitul Vladimir de Repta și ofițeri superiori ai Armatei Române: generalii Prezan, Zadik, Coandă, Strătilescu, Ștefănescu, Mircescu.
A compus creaţii corale religioase şi laice, vocale, pentru pian, pentru orchestră: Cântec şi joc, Divertisment simfonic, Imnele Sfintei Liturghii (cor mixt), ş.a.
A compus piese pentru voce și pian pe versurile marilor poeți români, cum ar fi inspirata melodie pe versurile poeziei „Și dacă ramuri bat în geam” de Mihai Eminescu, Singurătate pe versuri de Al. I. Stamatiad ş.a. Compozitorul și dirijorul Alexandru Zavulovici a fost supranumit „Schubert al Bucovinei” datorită liedurilor sale și a contribuției sale la viața muzicală a regiunii.
S-a dovedit a fi o personalitate dinamică, activă, stimulatoare, deosebit de imaginativ în ce priveşte mobilizarea celor din jur.
S-a stins din viaţă la 21 iunie 1972 şi a fost înmormântat în Cimitirul Pacea din Suceava. Parte din manuscrisele sale, precum şi o parte din obiectele ce i-au aparţinut se păstrează în fondul Muzeului de Istorie – Suceava.
Câți români știu astăzi de Alexandru Zavulovici ? Cât timp mai tolerăm ignoranța și uitarea? Retorică întrebare…
Arhim. Vasile M. Demciuc