Răspunsul ierarhului – 19 februarie 2026

Doamne, ajută!

Plecarea persoanei la care faceți referire a fost la cerere, atât a mitropolitului, cât și a părintelui stareț de la acea vreme. Nimeni nu l-a forțat să meargă, noi fiind puși în fața faptului împlinit.

Pace și bucurie!

Doamne, ajută!

Sfătuiți-vă cu părintele dumneavoastră duhovnic în tot ceea ce vă privește.

Pace și bucurie!

Doamne, ajută!

Orice canonizare se face după o analiză foarte serioasă, așa cum s-a făcut în cazul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, când au fost foarte mulți contestatari. Cât despre cei menționați în lista dumneavoastră, într-adevăr au fost oameni sfinți.

Pace și bucurie!

Doamne, ajută!

Vă recomand să citiți din bibliografia ce abordează cartea Apocalipsa.

Dintre lucrările mai noi:

• Pr. Prof. Dr. Stelian Tofană, „Apocalipsa lui Ioan. O carte a speranței. O exegeză a textului” – o lucrare academică modernă, utilă celor ce vor să înțeleagă structura literară și contextul istoric;
• Arhimandrit Cleopa Ilie, „Despre vise și vedenii” (capitolele despre sfârșitul lumii) – o abordare tradiționalistă, axată pe viața practică și pregătirea duhovnicească;
• Pr. Ioan Mircea, „Dicționar al Noului Testament” – conține explicații detaliate pentru simbolurile din Apocalipsă sub intrări specifice;
• William Barclay, „Analiza Noului Testament: Apocalipsa lui Ioan” – o lectură accesibilă, care explică contextul cultural al celor șapte biserici din Asia Mică;
• Scott Hahn, „Cina Mielului: Liturghia – Cerul pe Pământ” – abordează legătura între simbolismul Apocalipsei și Sfânta Liturghie;
• Richard Bauckham, „Teologia cărții Apocalipsa” – oferă o analiză teologică densă și foarte respectată;
• G.K. Beale, The Book of Revelation (New International Greek Testament Commentary) – este considerat cel mai detaliat comentariu tehnic disponibil în prezent;
• Natalia Manoilescu-Dinu, „Iisus Hristos, Mântuitorul în lumina Apocalipsei” – una dintre cele mai profunde lucrări în limba română, în care autoarea face o analiză mistică și dogmatică, evitând senzaționalismul și concentrându-se pe persoana lui Hristos;
• Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, „Introducere în studiul Noului Testament și diverse studii exegetice” – o analiză riguroasă, bazată pe textul grecesc, ce oferă o perspectivă academică de înaltă ținută;
• Pr. Ioan Sorin Usca, „Noul Testament comentat: Apocalipsa” – o resursă excelentă, ce face parte dintr-o serie monumentală în care autorul compilează tâlcuiri ale Sfinților Părinți pentru fiecare verset în parte.
• Doru Costache, „Citirea Scripturii cu ochii de astăzi” – oferă chei de interpretare moderne, îmbinând teologia cu perspectiva științifică și cosmologică;
• Arhimandritul Athanasios Mitilineos, „Tâlcuiri la Apocalipsă” – fiind transpunerea în scris a unor cursuri rostite este foarte ușor de urmărit, explicând textul verset cu verset și aplicându-l la realitățile morale de azi;
• Panayiotis Bratsiotis, „Apocalipsa Sfântului Ioan” – o lucrare academică de referință, ce se impune prin rigoarea sa istorică.
• Ioannis Karavidopoulos, „Introducere în Noul Testament și comentarii specifice” – accentul cade pe contextul istoric al celor șapte biserici și pe modul în care limbajul apocaliptic era înțeles de primii creștini din Asia Mică;
• Mitropolitul Hierotheos Vlachos, „Noaptea devine zi (comentariu la Apocalipsă)” – autorul explică modul în care viziunile lui Ioan descriu vindecarea sufletului și unirea cu Dumnezeu.

Dintre lucrările mai vechi:

• Sfântul Andrei al Cezareei, Tâlcuire la Apocalipsă – poate cel mai important comentariu din spațiul ortodox, influențând majoritatea exegeților de mai târziu;
• Sfântul Ipolit al Romei, Despre Hristos și Antihrist – o lucrare timpurie (sec. III) care pune bazele hristologice ale interpretării evenimentelor finale;
• Oecumenius, Comentariu la Apocalipsă – primul comentariu complet păstrat în limba greacă, oferind o perspectivă spirituală profundă;
• Victorin de Poetovio (sfârșitul sec. III) – Comentariu la Apocalipsă – autorul oferă o interpretare literală și milenaristă (în varianta originală); este primul comentariu complet în limba latină și o sursă prețioasă pentru a înțelege cum citeau primii creștini simbolurile ioaneice;
• Tyconius (sec. IV) – deși păstrat parțial, comentariul se remarcă prin interpretarea spirituală/alegorică, susținând că Apocalipsa nu descrie doar evenimente viitoare, ci lupta continuă a Bisericii în istorie;
• Primasius de Hadrumetum (sec. VI) – Comentariu la Apocalipsă – oferă o perspectivă utilă pentru înțelegerea simbolismului numerelor;
• Fericitul Beda Venerabilul (sec. VIII) – Explanatio Apocalypseos – sistematizează viziunea patristică latină, explicând textul verset cu verset;
• Cezar de Arles (sec. VI) – omiliile sale la Apocalipsă subliniază latura morală și pastorală: cum trebuie să se comporte creștinul în fața încercărilor;
• Areta al Cezareei (sec. X) – a preluat comentariul lui Andrei al Cezareei și l-a extins, adăugând note filosofice și filologice importante;
• Sfântul Metodie de Olimp (sec. III) – „Banchetul celor zece fecioare” – oferă interpretări teologice profunde asupra capitolului 12 (Femeia îmbrăcată în soare), identificând Femeia cu Biserica, nu doar cu Fecioara Maria.

Spor la lectură!

Doamne, ajută!

Sectorul administrativ va analiza cele semnalate de dumneavoastră.

Pace și bucurie!

Doamne, ajută!

Vă transmit răspunsul maicii starețe:

„Considerăm că menirea monahului este rugăciunea, de aceea în cadrul obștii noastre s-a statornicit ca ziua de sâmbătă să fie dedicată doar curățeniei în biserică și în corpurile de chilii, fiind un program mai scurt, necesar pregătirii maicilor pentru slujba Privegherii premergătoare zilei de duminică.

Primirea unui grup presupune o osteneală aparte, iar ziua solicitată, 21 februarie, este sâmbăta de dinaintea începerii Postului Mare, care în cadrul mănăstirilor are o rânduială specială.

Ținem să menționăm că în mănăstirea noastră se oferă masă credincioșilor care participă la Sfânta Liturghie în Duminici și sărbători.”

Doamne, ajută!

Îi recomand prietenului dumneavoastră să se înscrie la secția Pastorală, mai ales că multe dintre examene i se vor echivala.

Pace și bucurie!

Doamne, ajută!

Arhiepiscopia are nevoie de diaconi și, de aceea, cei hirotesiți citeți sunt hirotoniți diaconi în cadrul aceleași slujbe. La Iași, fiind o facultate de teologie, se pot respecta cele statornicite de Biserică, potrivit Sfintei Tradiții.

Pace și bucurie!