Ziua Culturii Naționale la Centrul Eparhial Suceava

conferinta_eminescu2

„Binele, frumosul, educația sunt valori! Dacă părinții nu sunt prețuitori de valori mari, puiul de om va intra într-o lume în care nevoile sufletului nu vor fi în prim plan.” 

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, astăzi, 15 ianuarie 2021, la Centrul Eparhial Suceava, a avut loc conferința organizată cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Evenimentul a fost transmis LIVE pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dar și de partenerii media (Trinitas TV, Doxologia Media, Televiziunea Intermedia Suceava).

Conferința dedicată omagierii personalității poetului național Mihai Eminescu, iniţiată de Sectoarele Cultural și Patrimoniu ale Centrului Eparhial, a debutat cu o rugăciune și cu cuvântul de bun venit al pr. Constantin Oprea, consilier cultural.

Părintele consilier a prezentat câteva repere privind celebrarea Culturii Naționale, anul acesta împlinindu-se 171 ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Acesta a mai subliniat faptul că patrimoniul spiritual cultural, comoara primită în dar de la moși și strămoși, dar şi de la sfinții părinți, oferă o identitate creștină solidă neamului românesc și în zilele noastre.

Moderatorul întâlnirii a fost arhid. Vasile M. Demciuc, consilier al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească.

În cadrul evenimentului au susținut prelegeri conf. univ. dr. Aurel Buzincu, Președintele Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Suceava, prof. dr. Emanuela Istrati – Macovei, doctor în litere la „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și arhim. dr. Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia Neamț.

Cuvântul domnului conf. univ. dr. Aurel Aurel Buzincu a fost un îndemn la reflecție asupra culturii românești și a proiectelor culturale de interes național, dar mai cu seamă la importanța educației în ceea ce înseamnă însușirea adevăratelor valori. „Binele, frumosul, educația sunt valori! Dacă părinții nu sunt prețuitori de valori mari, puiul de om va intra într-o lume în care nevoile sufletului nu vor fi în prim plan.” De asemenea, domnia sa a vorbit despre problemele pe care le-a întâmpinat ca dascăl în cei peste 40 de ani de activitate. În plus, a punctat şi faptul că în discuția despre cultură nu se mai face o disociere între cultură și civilizație, concepte separate, cu o substanță distinctă, dar şi că viața nu ar trebui să se limiteze la comoditate. „Din păcate, domeniul civilizației se reduce în ziua de astăzi la domeniul comodității.”

Doamna prof. dr. Emanuela Maria Istrati – Macovei a prezentat lucrarea Eminescu – apărător al Bisericii Ortodoxe, în care a evidențiat că sentimentul național și cel religios au constituit de-a lungul timpului instincte de apărare ale poporului român, iar Biserica a menţinut dintotdeauna unitatea neamului românesc. Prin opera și activitatea sa, poetul Mihai Eminescu a pledat pentru necesitatea și importanța prezenței Bisericii în spațiul românesc: „Considerând spiritul religios cel mai nobil instinct al omului şi echivalentul iubirii de libertate, poetul luptă pentru unitatea de neam a românilor. Întregul apostolat gazetăresc se întemeiază pe cultul adevărului şi pe luciditate, dar și pe trăirea credinței strămoșești, poetul fiind conştient că este purtătorul unui destin în istorie.”

Doamna profesor a amintit că poetul a fost afectat de nedreptățile care se petreceau în Bucovina, ținut foarte apropiat de sufletul său. „Una dintre problemele vremii, şi care nu l-a lăsat rece pe Eminescu, este problema Bucovinei, aflată sub dominaţie austriacă. Amărăciunea sufletească este evidentă în faţa nedreptăţilor la care este supusă ţara în care poetul copilărise şi de care se simţea atât de legat.”

În prezentarea intitulată Eminescu în diaspora, părintele arhim. dr. Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia Neamț, a ilustrat călătoriile marelui poet în afara granițelor, încă de la vârsta de 7 ani, şi a evidenţiat câteva dintre momentele de aleasă bucurie trăite de Eminescu, precum cel în care a văzut pentru prima dată Basarabia, de la fereastra trenului spre Odessa. Călătorind de la Cernăuți la Praga și, mai apoi, de la Viena, Berlin și până în Italia, Mihai Eminescu a avut ocazia să cunoască traiul și dorul românilor de departe. Interacțiunea cu frații din afara țării s-a oglindit în articolele publicate de-a lungul vremii în ziarul „Timpul”. La doi ani de la ultima vizită în Germania, a început însă călătoria marelui poet spre „Steaua care a răsărit”. „Eminescu a trăit cu intensitate durerile poporului său, i-a cântat bunele nădejdi, s-a identificat profund cu aspirațiile românilor din țară și din diaspora, și-a purtat pașii, dar și gândul dincolo de fruntariile patriei, învățând istoria lor, cunoscând atât năzuințele, cât și greutățile unei viețuiri departe de casă și de neam”.

La finalul conferinţei, dar şi pentru a marca Ziua Culturii Naționale, părintele consilier Constantin Oprea a  înmânat invitaților, în premieră, Ordinul de onoare „Zoe Dumitrescu Bușulenga – Maica Benedicta”, instituit la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în semn de preţuire pentru activitatea depusă în promovarea culturii.