Zi de mare sărbătoare în cetatea Sucevei: credincioși din toate părțile țării, uniți în duh și rugăciune la hramul Sfântului Ioan cel Nou

În ziua de prăznuire a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, credincioşii ortodocşi români cinstesc şi sărbătoarea Aducerii Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. Deşi ziua de prăznuire a Sfântului Ioan cel Nou este pe 2 iunie, tradiţia cinstirii acestui sfânt mucenic se face şi în ziua când cinstitele lui moaşte au fost aduse la Suceava. Astăzi, manifestările prilejuite de hram au culminat cu săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, de către un sobor de ierarhi ai Bisericii noastre.

Credincioşi din mai multe părți ale ţării au venit la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava încă de miercuri, 22 iunie, pentru a participa la tradiționala procesiune „Calea sfinților”. Au ajuns, ca în fiecare an, și pelerinii din Maramureş care, după ce s-au închinat cu evlavie la sfintele moaşte, au rămas până în ziua hramului, cântând pricesne sub teii din curtea Catedralei. Racla cu moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou a fost așezată încă de miercuri, spre închinarea pelerinilor, într-un baldachin special pregătit și împodobit, în curtea așezământului monahal.

Șase ierarhi au săvârșit Sfânta Liturghie

Programul manifestărilor dedicate sărbătorii Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava a debutat în ziua praznicului încă de la ora 6.00 cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu și a Acatistului Ocrotitorului Sucevei. Apoi, soborul slujitor s-a îndreptat către scena amenajată în incinta Catedralei Arhiepiscopale, unde Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur a fost săvârșită de mai mulți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Din soborul arhieresc au mai făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Pentru a încununa acest moment prin împreună-rugăciune, părtași la eveniment au fost prezenți reprezentanți ai autorităților locale, civile și militare, personalități din lumea academică și culturală, dar și o parte dintre diaconii și preoții parohi suceveni, alături de stareţii şi stareţele de la mănăstirile din zonă.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou”, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu. La momentul împărtășirii clerului, Arhid. Vasile M. Demciuc, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a prezentat cele mai recente apariții ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, înființată în anul 2020, la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic.

„Viața noastră este o suită de nașteri și de morți, de răstigniri și de învieri”

Reflectând asupra textului evanghelic citit în cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a subliniat formele pe care poate îmbrăca mucenicia în zilele noastre, în legătură cu viața celor doi mari sfinți prăznuiți pe 24 iunie:

Cinstim, astăzi, nașterea celui mai mare Proroc și mucenicia Sfântului Ioan cel Nou. Între aceaste două momente importante din viața omului se desfășoară întreaga existență a fiecărei ființe umane. O suită de nașteri și de morți este viața noastră. De nașteri, pentru că avem parte de noi începuturi, de noi străduințe, de noi orizonturi spre care se desfășoară viața noastră. Avem parte și de morți, pentru că sunt căderi, de înfrângeri, de ispite – dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, și de ridicări. Viața noastră este o suită de nașteri și de morți, de răstigniri și de învieri, de cer senin și de furtună, de umbre și de lumini. Toate acestea pot fi așezate sub egida muceniciei. Căci astăzi cinstim doi mucenici – și pe Sfântul Ioan Botezătorul, și pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Și cea mai alesă cinstire pe care Dumnezeu și sfinții Lui o așteaptă de la noi este încercarea înscrierii noastre spre starea de mucenicie. Lucru greu, dar absolut necesar și dătător de un puternic sprijin duhovnicesc, folos duhovnicesc. […]. Și pentru călugăr, și pentru cel din lume, mucenicia se arată în multe lucrări, căci toți suntem chemați să păzim credința cea adevărată, într-o lume cu atâtea ispite. Mucenicie este și ancorarea noastră în duhul nădejdii, când sunt atâtea chemări ca să ne așezăm nădejdea în multe alte lucruri. Mucenicie este și starea noastră de iubire de Dumnezeu și de oameni, căci inima noastră se duce adesea spre alte iubiri, decât iubirea cea jertfelnică pentru Dumenzeu și pentru oameni. Mucenicie este, în ziua de astăzi, și abstinența față de tehnologia digitală, când omul este acaparat de aceasta. De asemenea, lupta împotriva duhului lumii este, de asemenea, stare de mucenicie, căci Sfântul Paisie Aghioritul spunea că, în zilele noastre, este mai grea lupta împotriva duhului lumii, decât împotriva demonilor […]. Starea de mucenicie ne poate aduce un folos imens în viața noastră, ne apropie mai mult de Dumnezeu, de oameni și de Împărăția Cerurilor. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru această sfântă sărbătoare, adresăm mulțumire aleasă Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, care a binevoit să ne poftească aici, la această sărbătoare, împreună cu frații preoți și cu dumneavoastră, ca împreună să aducem cinstire acestui mare sfânt al Bisericii noastre –  Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.

Recunoștință la ceas de sărbătoare

La finalul slujbei, după rugăciunea de dezlegare rostită de Întâistătătorul Arhiepiscopiei Tomisului, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a mulțumit Părintelui Patriarh Daniel, ierarhilor prezenți, soborului slujitor, clericilor eparhiei, autorităților centrale, județene şi locale, tinerilor, profesorilor, precum și credincioșilor și tuturor celor care s-au implicat în buna organizare a sărbătorii sau au participat la sărbătoarea hramului:

„În calitatea mea de gazdă, ţin să mulţumesc Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan pentru că şi anul acesta a dat curs invitaţiei noastre, în calitatea sa de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, de a prăznui împreună liturgic pe cei doi Sfinţi Ioan, Mucenici ai Bisericii; cuvânt de mulţumire adresez şi Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Preasfinţiei Sale, Preasfinţitului Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor; Preasfinţitului Timotei, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ca delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, şi Preasfinţitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, astăzi fiind o zi specială pentru Preasfinţia Sa […]. Cuvânt de mulţumire se cuvine să adresez Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru răspunsurile pozitive primite la solicitările noastre, dar şi pentru cei 18 ani de împreună lucrare în Arhiepiscopia Iaşilor, timp în care, printre altele, mi-a încredinţat împlinirea programului „Niciun sat fără biserică”, pe care mi-am propus să îl continui şi aici. Respectuoase mulţumiri aduc Domnului Ministru Secretar de Stat Victor Opaschi care a onorat cererile de finanţare ale parohiilor şi mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor cu şantiere în desfăşurare; Domnului Preşedinte Gheorghe Flutur, Domnului Primar Ion Lungu, Domnului Prefect Alexandru Moldovan şi Domnului Senator Ioan Stan şi tuturor colaboratorilor domniilor lor, pentru că de la venirea mea ca arhiepiscop au susţinut proiectele şi lucrarea Bisericii. Felicităm pe pe toţi cei care aţi fost evidenţiaţi, pe toţi cei care purtaţi numele Sfinţilor pomeniţi astăzi şi pe toţi cei care aţi reuşit să vă închinaţi la moaştele sfântuţului nostru. Tuturor vă doresc ani mulţi şi buni, cu sănătate şi sporite împliniri! Închei, iubiţi credincioşi şi credincioase, prin a mulţumi Preamilostivului Dumnezeu pentru faptul că, după doi ani de boală şi, mai nou, de război, ne-a îngăduit să fim împreună şi să ne putem vedea feţele descoperite”, a subliniat IPS Părinte Calinic.

La finalul cuvântului, Înaltpreasfinția sa a dăruit Mitropolitului Moldovei, precum și tuturor ierarhilor prezenți, medalia jubiliara, dar și icoana și hrisovul dedicate Anului Jubileu „Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie”.

În continuare, pr. Constantin Oprea, consilier cultural în cadrul Eparhiei, a oferit binefăcătorilor și susținătorilor lucrării Bisericii medalii jubiliare, în semn de prețuire și recunoștință pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești, în contextul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.

Sărbătoarea Sfântului Ioan cel Nou va continua vineri după-amiază la Cetatea de Scaun a Sucevei cu „Parastasul  Voievozilor”, o slujbă de pomenire a Domnilor Moldovei săvârșită de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de protopopi, preoți și diaconi.

De şase secole, ocrotitor al Moldovei

După Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași (14 Octombrie), unul dintre sfinții cei mai cinstiți în Moldova este Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ale cărui moaște se află în țara noastră de peste 600 de ani.

Născut în secolul XIV, în Asia Mică, Sfântul Ioan vindea, împreună cu tatăl său, icoane și mătăsuri, pentru a cumpăra cele de care aveau nevoie. Într-unul dintre drumurile sale spre cetatea Alba, Sfântul l-a contrazis pe un catolic și acesta s-a răzbunat, spunându-i conducătorului tătar că Ioan dorește să se facă musulman. Pus în fața acestei situații, sfântul a refuzat să se lepede de Hristos, așa că după multe chinuri suferite a fost târât prin cetate, legat fiind de coada unui cal. Unul dintre cei care îl chinuiau i-au tăiat apoi capul cu sabia, lăsându-i trupul neîngropat. Trei îngeri însă au venit să îl tămâieze, iar Sfântul Ioan s-a arătat în vis unui preot, acesta luând sfintele moaște și așezându-le în biserica unde slujea.

Luate de Alexandru cel Bun, au fost aduse la Suceava și așezate în mitropolia de atunci, Biserica Mirăuților. Moaştele Sfântului Ioan cel Nou au stat și în Polonia timp de 97 de ani, într-un exil pricinuit de invazia armatelor poloneze în Moldova. Au fost aduse înapoi la Suceava în 1786, în ziua de sărbătoare a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie, când episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuţi le-a reaşezat în fosta Catedrală Mitropolitană cu hramul Sfântului Gheorghe.

***

Sărbătoarea cinstirii Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava face parte din seria de manifestări aniversare dedicate Anului Jubileu – „Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie”, închinat cinstirii „memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional”. Amintim faptul că acestea au loc cu prilejul  împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod, a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” – Părhăuți, ctitoria boierului Gavril Trotușan, și a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea Voievod.

Site-ul Arhiepiscopiasucevei.ro utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.arhiepiscopiasucevei.ro. Întrucât din 25 mai 2018 a intrat în vigoare noua directivă europeană privind securitatea datelor (Regulamentul GDPR), înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să citești conținutul Politicii de Cookie şi a Politicii de Confidențialitate.