V-ați întrebat vreodată, măcar pentru o clipă, cum arată omenia și dragostea față de aproapele prin ochii curați ai copiilor și prin inimile calde ale părinților?
Începutul lui noiembrie a adus cu sine – fără doar și poate – cea mai frumoasă lecție de omenie, trăită în școala noastră. Printre frunze ruginii, zâmbete senine și inimi deschise, s-a strecurat și-n acest an sărbătoarea care aduce culoare în ochi și lumină în suflete – Târgul de Toamnă.
Astfel, în zilele de 5 și 6 noiembrie 2025, de la cei mai mici până la cei mai mari elevi ai școlii noastre, toți au devenit mici meșteșugari, gospodari și dăruitori de Lumină, purtând în priviri, și-n ale lor inimi, bucuria de a dărui.
Parterul școlii noastre a fost împodobit cu multă dragoste și dedicare de către învățători și profesori, părinți, bunici și copii mari și mici. S-au așezat laolaltă roadele muncii lor – ale copiilor – și ale părinților și bunicilor deopotrivă, iar fiecare coș sau lădiță frumos împodobită a spus o poveste despre generozitate și iubire.
Târgul nu a reprezentat doar o expoziție de bunătăți și lucruri frumoase, ci o adevărată sărbătoare a sufletului. S-au simțit – mai puternic ca niciodată – căldura comunității, puterea colaborării și frumusețea lucrurilor făcute cu drag. În fiecare borcănel, în fiecare decor, în fiecare zâmbet sau privire se ascundea o fărâmă de recunoștință pentru toamna bogată și o dorință sinceră de a face bine.
Toate acestea au pornit din dorința de a aduce puțină lumină în inimile bunicilor de la Căminul de bătrâni Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. A fost de-ajuns un motiv și un gând bun, apoi totul a prin contur.
În dimineața zilei de miercuri, 5 noiembrie, parterul școlii noastre a prins cu adevărat viață. Se simțeau de departe emoția și bucuria comuniunii.
Toamna nu a fost vreodată mai frumoasă și mai darnică în școala noastră. În acest an, târgul de toamnă a reprezentat un eveniment al sufletului și al puterii de a face bine și de a dărui din preaplinul inimii, celor care tânjesc după o fărâmă de lumină.
Impresionantă, emoționantă și pătrunzătoare a fost mobilizarea părinților elevilor noștri. Pentru că, în fiecare coș și lădiță, aceștia nu au pus doar legume, fructe sau conserve cu bunătăți, ci au așezat cu grijă, dragoste, împletită cu respect și cu o lecție adevărată de omenie care a ajuns în sufletele copiilor.
Holul școlii era mai plin ca niciodată de lumină, de emoție și de zâmbete sincere. Fiecare părinte a pregătit cu responsabilitate darul său, dăruindu-i suflet: legumele și fructele au prins pentru un moment viață și dintr-odată aveau chipuri vesele, căciuli și fulare croșetate cu inima.
Pe holuri au răsunat cântece de toamnă, interpretate cu bucurie și emoție de către toți elevii. Versurile și bucuria cu care au fost cântate au cuprins întreaga școală, creând o atmosferă caldă.
Ne-am bucurat și de prezența Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop – Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților care a admirat toate cele pregătite cu dragoste și a cărui prezență a adus un aer de sărbătoare și o însemnătate aparte evenimentului, întărind mesajul de dragoste și omenie.
Mesele pline de bunătăți au creat o atmosferă de-a dreptul impresionantă. Printre coșuri și lădițe, răsăreau lucrări migăloase, muncite de către elevii noștri, în semn de prețuire pentru tot ce toamna ne-a dăruit.
Pe lângă sprijinul necondiționat al părinților, se cuvine să amintim și implicarea deosebită a tuturor celor din cadrul programului afterschool, care au contribuit cu suflet, timp și dăruire la buna desfășurare a târgului. Reprezentanții Fundației „Dosoftei Mitropolitul” au fost, ca de fiecare dată, un sprijin real în organizarea și desfășurarea întregului eveniment. Împreună, au arătat că atunci când mâinile și inimile se unesc în același scop, binele devine mai luminos, iar bucuria – mai mare.
În ziua de joi, 6 noiembrie, când toate coșurile au fost gata, împodobite cu grijă și suflet, a venit clipa cea mai așteptată: darurile toamnei urmau să pornească la drum.
Și n-a fost nevoie de cuvinte multe. Copiii au înțeles că adevărata bucurie nu stă în a primi, ci în a dărui. Cu mâinile mici, dar cu inimile mari, au ridicat coșurile pline și, alături de învățători, profesori, și colegi de-ai lor mai mari, au pornit pe jos, cu zâmbetul pe buze și cu emoția aceea curată care se simte doar când faci bine.
Pe drum, toamna parcă le zâmbea– frunzele foșneau ușor sub pașii lor, soarele le mângâia obrajii, iar vântul adia ca o rugăciune mută. În fiecare pas era o clipă de recunoștință, în fiecare privire – o lumină. Nimeni nu s-a plâns de greutate. Toți mergeau cu bucurie, purtând în suflet gândul că undeva, la capătul drumului, îi așteaptă niște ochi care n-au mai zâmbit de mult.
Când au ajuns la Căminul de bătrâni Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, timpul parcă s-a oprit pentru o clipă. Pe prispa acelei case, i-au întâmpinat priviri pline de uimire și de recunoștință. În acel moment, omenia a prins chip și glas – în zâmbetele copiilor, în mâinile întinse, în privirile care spuneau mai mult decât orice cuvânt.
Și poate cel mai frumos simbol al acestei zile a fost o simplă foaie de hârtie, așezată cu grijă într-unul dintre coșuri. Un copilaș a scris cu mâna lui, stângaci, cu litere tremurânde, dar din inimă:
„Dragi bunici,
Sunt produse din grădina mea, culese cu mare drag.”
Cuvintele lui, atât de simple și sincere, au spus mai mult decât orice discurs. În acel bilet, mic și curat, se aduna toată esența pregătirilor și a târgului – dragostea, bunătatea și recunoștința. Poate că pentru acel copil a fost doar un gest mărunt, dar pentru cei care au primit mesajul, a fost o rază de lumină. În aceste cuvinte simple se ascundea o mare bucurie și sinceritate, o dovadă a legăturii autentice dintre generații și a valorilor transmise cu iubire.
Ca o răsplată pentru toată munca și entuziasmul lor, copiii au primit un dar neașteptat: doamna Roxana Iacob, pedagog școlar în cadrul programului afterschool, a transformat curiozitatea și emoția lor în artă, pictându-le fețele cu motive de toamnă. Pe obrajii micilor gospodari au prins viață dovlecei zâmbitori, pisici jucăușe și vulpițe roșcate, iar râsetele lor au umplut holurile de lumină. Fiecare pictură a devenit un simbol al bucuriei, al copilăriei trăite cu inimă curată și al toamnei care, pentru două zile, s-a mutat în școala noastră.
Au fost zile în care toamna și omenia s-au îmbrățișat, iar școala noastră a dovedit, încă o dată, că educația adevărată nu se face doar în sălile de clasă, ci în faptele de bunătate, în dragostea față de semeni și în puterea de a dărui din inimă.
La final, toamna și-a plecat fruntea în fața copiilor noștri, care au înțeles că omenia nu se învață din cărți, ci se trăiește — în gesturi simple, în dăruire, în bucuria de a fi împreună.
Bianca Gabriela Ilișoi,
Profesor Învățământ Primar
Organizator al Târgului de Toamnă – noiembrie 2025
foto credit: Andrei Sebastian Lazăr
