În contextul împlinirii a 1700 de ani de la întrunirea Sinodului I Ecumenic, desfășurat la Niceea în 325, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, organizează în zilele de 5 și 6 iunie 2025 o manifestare culturală deosebită, prin care aduce în atenție „impactul profund pe care această primă întrunire sinodală ecumenică l-a avut asupra creștinismului primar și a dogmelor fundamentale ale Bisericii Dreptmăritoare”.
Întâlnirea, desfășurată în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași, a reunit cadre didactice din centre universitare ca București, Iași, Timișoara, Oradea și Galați, precum și clerici, teologi și cercetători din arealul tradiției patristice ortodoxe, și are loc într-un cadru natural și duhovnicesc aparte, la Mănăstirea Sihăstria Râșcăi, una dintre cele mai frumoase ctitorii cu care a fost recent împodobită eparhia ocrotită de Sfântul Ioan cel Nou.
Simpozionul Național de Studii Patristice „De la crez la credo: Istorie și Teologie la 1700 de ani de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325)”, desfășurat sub egida Centrului de Studii și Documentare Crimca, a început în după-amiaza zilei de joi, 5 iunie, cu rugăciune, prin săvârșirea unui Te Deum în semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra organizatorilor și participanților, în biserica mare a mănăstirii care se află sub oblăduirea Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca și Secu. Slujba a fost săvârșită de un sobor de preoți și diaconi condus de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Eparhiei Sucevei, în prezența invitaților speciali.
La finalul slujbei, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de bun venit, mulțumind pentru ceea ce oaspeții aduc înainte ca împărtășire de gând, precum și pentru modul în care comunicările acestora îi îmbogățesc pe participanți și pe cei care ulterior vor avea contact cu volumul pe care organizatorii intenționează să-l publice.
Preasfinția Sa a punctat faptul că organizatorii au ales un timp deosebit pentru acest simpozion, săptămâna de după Duminica a șaptea după Paști, dedicată prăznuirii Părinților de la Sinodul I Ecumenic. Astfel, aceste două zile, 5 și 6 iunie, pot reprezenta otpustul academic al prăznuirii lor liturgice, manifestarea academică și spirituală fiind deopotrivă un semn de respect și de recunoștință pentru acești părinți, al căror număr este 318, conform Tradiției, și pentru curajul arătat acum 1700 de ani, ei alegând să nu rămână indiferenți în fața unei mișcări care s-a propagat.
„De aceea, prima duminică din Postul Mare este o duminică închinată Ortodoxiei. Tocmai pentru că Părinții Bisericii și cei de atunci, până astăzi, au înțeles că dreapta credință este temei pentru dreapta viețuire. O credință știrbită, o credință alterată alterează și viețuirea. De ce? Pentru că nu poți să creezi o relație personală și autentică cu Dumnezeu în condiții de credință strâmbă, fără ca această relație autentică cu Dumnezeu să asigure o bună, autentică și bine plăcută și binecuvântată de Dumnezeu viețuire. În acest duh al recunoștinței față de Părinții de la cel dintâi Sinod Ecumenic de la Niceea m-aș bucura să se desfășoară întâlnirea de aici, de la Mănăstirea Sihăstria Râșcăi, și dincolo de toate aspectele care se vor discuta de ordin istoric, de ordin filologic, implicațiile din acel moment și reverberațiile până în ziua de astăzi, să îi aveți și să-i avem înaintea ochilor pe acești Părinți, având în minte scenele reprezentative de la Sucevița sau de la Hurezi, să îi luăm ca ocrotitori și inspiratori pentru ceea ce facem aici și pentru mărturisirea dintotdeauna a credinței noastre celei curate.”
În cuvântul său, pr. Constantin Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural și unul dintre moderatorii simpozionului, a adus în atenție o parte dintre obiectivele acestui eveniment de excepție „Așa cum sugerează și titlul, manifestarea la care suntem, iată, părtași își propune să marcheze împlinirea a șaptesprezece veacuri de la prima adunare sinodală ecumenică, care a servit și servește ca prototip pentru modelul de organizare și coordonare a lucrărilor Bisericii până în zilele noastre.”
În sala de protocol a așezământului monahal din Poiana Sfântului Ioan a urmat sesiunea inaugurală a simpozionului, unde, potrivit programului cadru anunțat de către organizatori, au debutat prelegerile susținute de conferențiari care au vizat teme variate, precum: „contextul religios/socio-cultural/istoric premergător convocării sinodului (conflicte religioase, protagoniști, ciocnirea tradițiilor dezvoltate de școlile teologice din epocă etc.), stenograma ședințelor de lucru ale sinodului, implicațiile teologice ale termenilor uzitați, dimensiunea canonică a Sinodului I Ecumenic (probleme de ordin canonic premergătoare întrunirii sinodului, canoanele elaborate etc.), receptarea hotărârilor sinodului de către pleroma Bisericii, contextul istoric-religios posterior încheierii ședințelor de lucru ale sinodului etc.”
Bucurându-se de încărcătura duhovnicească a locului, Mănăstirea Sihăstria Râșcăi, și de calda primire a părintelui stareț, arhim. Mihail Bălan, invitații au ascultat cu interes cel dintâi referat susținut de pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București, intitulat „Dispute hristologice la Sinoadele de la Rimini și Seleucia din anul 359”.
Pr. prof. univ. dr. Vasile Nechita a susținut în continuare prelegerea „Sinod și sinodalitate în gândirea Papei Francisc”.
Simpozionul, care potrivit organizatorilor se desfășoară pe trei paliere interpretative, abordare istorică, filologică și teologică, a continuat cu un segment inedit, cel de recenzare a unor opere recent publicate în peisajul editorial românesc. Domnul conf. dr. Alexandru Mihăilă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București „a prezentat cartea domnului Adrian Marinescu, primul volum despre documentele Sinodului I Ecumenic de la Niceea”, iar domnul lect. dr. Alexandru Prelipcean, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, a adus în atenție volumul al doilea din Colecția Florilegii patristice a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, „volum dedicat unor condace inedite ale Sfântului Roman Melodul netraduse încă în spațiul românesc și care completează întregul tablou al imnografiei Sfântului Roman Melodul”.
Astăzi, în cea de-a doua zi a sesiunii cultural-științifice, au fost prezentate teme ca: „Sfințenia Împăratului Constantin cel Mare și receptarea ei de către Biserică”, „Sfântul Împărat Constantin cel Mare și Părinții de la Niceea după încheierea lucrărilor Sinodului I Ecumenic (325)”, „Exegeza biblică în controversa ariană”, „Citările scripturistice și erminia biblică în documentele Sinodului I Ecumenic de la Niceea: analiză hermeneutică comparativă”, „Hristologia niceeană și antropologia Sfântului Grigore Palama: punct de plecare pentru înțelegerea omului contemporan”, „Un monument teologic post-niceean: Epistolele Sfântului Vasile cel Mare din perspectivă trinitară”, „Crezul niceean în contextul disputei nestoriene”, „Neo-arianismul în context religios contemporan. O evaluare misiologică”, „Jertfa și Învierea lui Hristos – temeiul răscumpărării omului conform învățăturii Sfântului Atanasie cel Mare ”, „Unitatea Bisericii reflectată în hotărârile dogmatico-canonice ale Sinodului I Ecumenic”, „325 – Sinodul de la Niceea: Stabilirea unei relații durabile între Biserică și Stat și reverberațiile acesteia în istoria creștinismului”, „Sinodalitatea și misiunea Bisericii: Relevanța teologică și pastoral-misionară a primei adunări sinodale universale (Niceea, 325)”, „Canoanele Sinodului I Ecumenic și reflectarea lor în Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române. O analiză canonică actuală”, „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): o perspectivă de ansamblu”, „Simbolul de credință niceean – izvor logic al vieții și misiunii Bisericii”, „Preocupări editoriale – Primul Sinod Ecumenic în paginile vechii Candele – Jurnalul bisericesc-literar al Mitropoliei Bucovinei”.
Între cei care au împărtășit elemente inedite despre tematica acestui simpozion național sau au pregătit studiile care urmează a fi publicate într-un volum ce va încununa această manifestare se numără: pr. prof. univ. dr. Emanoil Băbuș, pr. prof. univ. dr. Ioan Moldoveanu, pr. conf. univ. dr. Daniel Niță-Danielescu, conf. univ. dr. Alexandru Mihăilă, arhim. asist. univ. dr. Hrisostom Ciuciu, pr. conf. univ. dr. Roger Coresciuc, pr. lect. univ. dr. Florin Tomoioagă, pr. asist. univ. dr. Alexandru Atanase Barna, drd. Iulian Constantin Vrabie, drd. Nicolae Năstăsache, pr. conf. dr. Ionuț Vlădescu, pr. dr. Constantin Oprea, pr. dr. Ștefănel-Stelian Ciurciun, pr. drd. Ciprian-Constantin Blaga, pr. asist. univ. dr. Gheorghe Mihalache și pr. drd. Justinian-Remus A. Cojocar.
Prin întâlnirea care s-a arătat a fi „oblăduită de prezența Duhului Sfânt și însutit roditoare sub raport duhovnicesc și academic”, așa cum și-au propus organizatorii încă de la anunțarea evenimentului, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și-a reafirmat „angajamentul de a sprijini aprofundarea cercetării teologice și promovarea unui dialog asumat, etic și onest, cu scopul conservării tradiției patristice autentice și în perspectiva dezvoltării unei conștiințe eclesiale care să facă față provocărilor cu care Biserica noastră se confruntă în prezent”.
Irina Ursachi