La împlinirea a 650 de ani de la întemeierea Dinastiei Mușatine, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților organizează un eveniment deosebit, menit să aducă la lumină o parte dintre cele mai însemnate aspecte ale moștenirii cultural-istorice și religioase, ilustrată prin monumentele și obiectele de patrimoniu, dar mai ales prin acțiunile ce au urmărit apărarea credinței noastre strămoșești, pe care o datorăm celei mai importante familii domnitoare a Moldovei.
Mănăstirea Bogdana, cea mai veche biserică de zid din Moldova, cetatea duhovnicească a Mușatinilor, este în aceste zile gazda Simpozionului Internațional „Mușatinii. 650 – Istorie, Credință, Artă”, eveniment desfășurat la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Suceava și al Centrului Cultural Bucovina.
Potrivit organizatorilor, reprezentanți ai Sectorului Cultural și ai Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, prin intermediul acestui eveniment, care reunește profesori de teologie, de istorie, specialiști în hermeneutică și lingvistică, „se dorește popularizarea rolului fundamental pe care Dinastia Mușatină l-a avut în configurarea spiritualității ortodoxe românești și a identității culturale a Moldovei medievale, Mănăstirile Bogdana, Arbore și Moldovița, spații încărcate de istorie și de rugăciune, devenind – pentru câteva zile – locuri de convergență între cercetarea științifică și mărturia vie a tradiției.”
Simpozionul a debutat cu un moment de rugăciune având drept scop cinstirea memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional, nu înainte ca participanții să se închine la cinstitele moaște ale Sfinților Ierarhi Leontie de la Rădăuți și Teodosie de la Brazi, odoare neprețuite din tezaurul mănăstirii. Oaspeții au fost întâmpinați de gazdele acestui eveniment, arhim. Irineu Lichi, starețul Mănăstirii Bogdana, și de pr. Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți. În prima necropolă a Moldovei care adăpostește în naos morminte ale membrilor Familiei Mușatine, între care Bogdan I, întemeietorul Moldovei, Petru II (Mușat), Roman I și Ștefan I, așezământ monahal așezat sub ocrotirea Sfântului Nicolae, a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor domnilor mușatini. Din soborul slujitor condus de arhim. Irineu Lichi au făcut parte clerici din rândul invitaților și organizatorilor acestei manifestări care se înscrie în seria evenimentelor dedicate „Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”.
La finalul slujbei, pr. prof. Vasile Nechita, consilier onorific al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească și cadru didactic al Facultății de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanța, le-a vorbit celor prezenți despre identitatea creștină în contextul dinastiei mușatine, evidențiind ecourile eforturilor acesteia până în zilele noastre. A urmat un scurt ghidaj în incinta ansamblului monastic, biserica de piatră a Mănăstirii Bogdana fiind construită după anul 1359, pe locul unei vechi biserici de lemn.
Sesiunea inaugurală a Simpozionului Internațional „Mușatinii. 650 – Istorie, Credință, Artă” a avut loc Sala „Bogdan I” a Muzeului Mănăstirii Bogdana, unde pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural al Centrului Eparhial Suceava, a moderat întâlnirea culturală, academică și spirituală dedicată Dinastiei Mușatine, „una dintre familiile fondatoare ale istoriei, credinței și artei moldovenești”.
În continuare, arhid. lect. univ. dr. Vasile M. Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, promotor al evenimentului, a dat citire mesajului de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, la deschiderea lucrărilor Simpozionului Internațional „Mușatinii. 650 – Istorie, Credință, Artă (Mănăstirea Bogdana, Mănăstirea Arbore, Mănăstirea Moldovița)”. Punctând faptul că prăznuirea celor șase veacuri și jumătate de la preluarea puterii de către această familie domnitoare în Moldova se cere a fi trăită ca un act de anamneză istorică și de reflecție teologică, întâistătătorul Bisericii de pe aceste meleaguri a alcătuit „Decalogul urmașilor Mușatinilor”.
În continuare au luat cuvântul invitații speciali ai acestui eveniment, o parte dintre aceștia fiind și autori în cadrul volumului pregătit special pentru acest simpozion: acad. Andrei Eșanu, de la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova (Chișinău); prof. univ. dr. Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie, Universitatea de Stat din Chișinău; pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; prof. univ. dr. Emil Dragnev, Universitatea de Stat din Chișinău.
A urmat lansarea volumului „Istorie, Credință, Artă. Mușatinii. 650”, publicat la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, lucrare prin care au fost readuse la lumină cele mai însemnate aspecte ale moștenirii cultural-istorice și religioase pe care Mușatinii au dăruit-o prin monumentele și obiectele de patrimoniu, dar mai ales prin acțiunile de apărare a credinței și a valorilor creștin-ortodoxe românești. Prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, director de departament la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, cel care semnează și cuvântul înainte al cărții, a remarcat faptul că lucrarea se distinge și prin condiții grafice și tipografice deosebite.
Pr. Constantin-Ciprian Blaga a adus mulțumiri tuturor celor care au făcut ca acest eveniment să se desfășoare în cele mai bune condiții, Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, sectoarelor de resort ale administrației eparhiale, Consiliului Județean Suceava și președintelui acestuia, domnul Gheorghe Șoldan, gazdelor, Mănăstirea Bogdana și Protopopiatul Rădăuți, autorilor și colaboratorilor volumului, precum și maicilor Mănăstirii Cămârzani și Tipografiei „Vartolomeu Mazereanu”.
Invitații speciali din țară și din Republica Moldova, alături de o delegație a Centrului Eparhial Suceava, au vizitat apoi biserica – monument istoric a Mănăstirii Arbore și biserica – monument istoric a Mănăstirii Moldovița, unde s-a marcat împlinirea a „50 de ani de la conferirea Mărului de Aur – Pomme d’Or” (echivalentul premiului Oscar în Turism, acordat monumentelor istorice înscrise în Patrimoniul mondial UNESCO de către Federația Internațională a Jurnaliștilor din turism). Cu prilejul acestui moment aniversar, arhid. Vasile Demciuc, stavr. Ecaterina Vicleanu, stareța Mănăstirii Moldovița, și monahia Tatiana Drelciuc, muzeograf, au vorbit despre acest eveniment petrecut în anul 1975, primul trofeu „Mărul de Aur” care a ajuns în România fiind acordat Bucovinei datorită mănăstirilor cu picturi murale exterioare.
Mâine, 5 octombrie 2025, participanții simpozionului vor participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Bogdana.
Moștenirea Mușatină își face simțită prezența și în zilele noastre, atât prin sfintele locașuri, cât și prin credința a cărei flacără a rămas vie în aceste locuri încă din secolul al XIV-lea.
Irina Ursachi