Seria evenimentelor așezate sub genericul „Rădăcini și înălțări: istorie și duh românesc între Suceava și Cernăuți”, organizate în aceste zile de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților în parteneriat cu Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a continuat ieri, 10 octombrie 2025, la Vatra Dornei, cu lucrările unui simpozion internațional de excepție, „prilej de reflecție asupra legăturilor istorice și duhovnicești care unesc comunitățile românești din nordul Bucovinei, din țară și de peste hotare”.
Cu titlul „Chemarea străbunilor: istorie și credință pentru viitorul românilor de pretutindeni”, manifestarea științifică desfășurată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic a reunit personalități de seamă ale vieții academice, clericale și culturale din țară și din diaspora.
Festivitatea de deschidere a evenimentului născut din dragostea pentru românii din regiunile istorice românești și din dorința păstrării moștenirii culturale și spirituale a acestui popor a avut loc în Sala Mare a Centrului Muzeal și Multicultural „Palatul Dornelor”, numit și Ateneul Bucovinei. În semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra invitaților, participanților și organizatorilor a fost săvârșită o slujbă de Te Deum sub protia pr. Aurel Goraș, protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc. Din soborul împreună slujitor au făcut parte pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural al Centrului Eparhial Suceava, pr. Ștefănel Ciurciun, director al Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și pr. Mihai Cobziuc, consilier eparhial în cadrul Biroului Relații cu minoritățile, promotor al evenimentului.
Mesajul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în cadrul căruia și-a exprimat recunoștința pentru maniera exemplară în care s-au implicat organizatorii și participanții acestei manifestări academice cu valențe culturale, a fost transmis de pr. consilier Constantin-Ciprian Blaga.
În continuare, au fost înmânate din partea chiriarhului locului mai multe distincții de vrednicie celor care au susținut și s-au implicat în lucrarea Bisericii de-a lungul timpului. Ordinul „Crucea Bucovinei”, cea mai înaltă distincție a eparhiei, a fost înmânată domnului prof. Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești de la Cernăuți, și domnului Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei, pentru „remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”. Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” a fost oferit doamnei prof. Maria Calancea, președinta Asociației Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa”, întrucât a urmat exemplul „tânărului înțelepțit de Dumnezeu, care și-a îndeplinit cu devotament slujirea sa și și-a fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”.
Publicul, din care au făcut parte iubitori de cultură din Depresiunea Dornelor și nu numai, precum și reprezentanți ai instituțiilor județene, s-a bucurat apoi de un moment artistic deosebit, susținut de Formația vocal-folclorică „Perla” a Școlii Populare de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuți și de Orchestra de muzică populară românească „Mugurel” din Cernăuți.
Prezentă la eveniment, doamna Camelia Damian, Subprefect al Județului Suceava, și-a exprimat admirația pentru cei care sunt parte a acestei întâlniri prin care este evocată limba, cultura și credința înaintașilor, punctând că generațiile anterioare au prețuit alături de cuvânt, fapta.
Gazda acestor zile de sărbătoare, pr. Mihai Cobziuc, consilier al Biroului Relații cu minoritățile, a declarat deschise lucrările simpozionului amintind: „Chemarea Străbunilor nu este doar o metaforă, este o voce interioară care ne amintește de valorile care au modelat destinul acestui neam: credința, demnitatea, curajul și dragostea de țară.”
Între cercetătorii din diferite domenii care au adus în atenție lucrări inedite, oglindă a activității profesionale desfășurată de-a lungul timpului, în cadrul Simpozionului Internațional „Chemarea străbunilor: istorie și credință pentru viitorul românilor de pretutindeni” s-au numărat clerici, istorici, etnologi și profesori din România și Ucraina.
Pr. dr. Constantin Oprea, parohul Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Straja, a prezentat referatul „Simțirea românească: credința care înalță și neamul care dăinuiește”, iar pr. drd. Viorel-Ioan Cozmei, referent în cadrul Sectorului Fonduri Externe și Interne al Centrului Eparhial Suceava, a evidențiat faptul că „Mănăstirea Putna a reprezentat un factor de coeziune a românilor de pretutindeni”.
Prof. Vasile Belea, reprezentant al comunității românești din Maramureșul istoric din dreapta Tisei le-a vorbit apoi celor prezenți despre „Portretele de dascăli dedicați înălțării istorice și duhului românesc la Slatina”, iar prof. dr. Daniel Hrenciuc, inspector școlar pentru disciplina istorie în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Suceava, a expus referatul intitulat „Patriarhul Miron Cristea versus eforturile de recunoaștere a Bisericii Ortodoxe a Poloniei”.
În cadrul întâlnirii cu caracter științific a susținut prezentarea „Identitatea culturală și modalități de salvgardare a patrimoniului cultural în comunitățile istorice românești” doamna lect. univ. dr. Natalia Lazăr, de la Facultatea de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia-Mare, în timp de pr. Marius Alexandru Lazăr, de la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Baia Mare, a vorbit despre „Istorie și credință strămoșească. Forme de comunicare liturgică”.
„Contribuțiile istoricului Ion Nistor la istoria Bisericii Ortodoxe din Bucovina” a fost titlul lucrării adusă în atenție de prof. Ionel Cristinel Puha, director adjunct al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus.
Oaspeții din Ucraina, între care prof. Ana-Maria Melnic-Calancea, istoric și etnolog din Cernăuți, a vorbit despre „Dinamica unui obicei calendaristic. Malanca în comunitatea românească din Crasna, Ucraina”, prof. Natalia Demciucena, profesor, maestru în arte frumoase, director al Școlii Populare de Artă „Ciprian Porumbescu” Cernăuți, a adus în atenție referatul „Epaminonda Bucevschi: pictorul tradiției și al împărăției culorilor”, iar prof. Iurie Levcic, profesor, istoric, muzicolog, etnolog, jurnalist, director al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, a prezentat studiul „Sub semnul rădăcinilor românești: Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți. Cronica a două decenii de dăruire si perseverentă”.
Prof. drd. Maria Calancea, de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa”, a pregătit referatul „Arcașiile din Bucovina. O pedagogie bucovineană a educării conștiinței românești sub stăpânirea habsburgică”, iar prof. dr. Gheorghe Postevca, cadru didactic la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, „Traditie si modernitate în educația muzicală: de la cântecul popular bucovinean la arta vocală contemporană”.
Nu în ultimul rând, pr. Mihai Cobziuc a vorbit despre „Multiculturalismul bucovinean, o realitate istorică, o lecție de conviețuire și dialog într-o lume marcată de conflicte. Bucovina, un pod între România și Ucraina” și a anunțat că lucrările întrgului simpozion vor fi înmănuncheate într-un volum care va fi publicat la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Toți cei prezenți au primit din partea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic daruri, icoane și cărți.
Seria manifestărilor așezate sub genericul „Rădăcini și înălțări: istorie și duh românesc între Suceava și Cernăuți” continuă și cu o excursie de documentare „Pe urmele Sfinților Voievozi: întâlnirea românilor cu istoria vie”.
Potrivit inițiatorilor acestui eveniment, prin acest demers cultural-științific Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților își propune „să reafirme importanța rădăcinilor spirituale și culturale comune, într-un cadru de dialog și comuniune, pentru consolidarea identității românești și a unității de credință”.
