Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – Hramul istoric al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava

dsc09351

Astăzi, 23 aprilie 2021, Biserica Sfântul Gheorghe din cadrul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și-a sărbătorit ocrotitorul. Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Dimitrie Suceveanu”, corul Catedralei Arhiepiscopale.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a vorbit despre ziua pomenirii ocrotitorului Catedralei Arhiepiscopale, îndemnându-i pe credincioși să-l ia drept exemplu pe cel care este considerat conducătorul ostașilor lui Hristos. „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe să ne fie pildă, model, icoană de iubire față de Dumnezeu și de mărturisire a dreptei credințe și de neînspăimântare și stare dreaptă în fața oricăror primejdii din afară sau dinlăuntru care s-ar abate asupra noastră.” Preasfinția Sa i-a felicitat pe cei care poartă numele purtătorului de biruință.

 

Scurt istoric

Tradiția atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supraviețuit timpului.

Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş.

La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii.

Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă și slavonă.

În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.

La 14 septembrie 1783, după 97 de ani de pribegie prin țări străine, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost readuse la Suceava în timpul împăratului Iosif al II-lea al Austriei, ca urmare a demersurilor bucovinenilor (în special ale episcopului Dositei Herescu al Bucovinei) pe lângă autoritățile poloneze și austriece. Datorită numeroaselor minuni săvârșite de-a lungul timpului, Sfântul Ioan cel Nou este considerat ocrotitor al Moldovei.

În perioada Primului Război Mondial, pentru a fi mai bine ocrotite, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost duse, în toamna anului 1914, în capela comunităţii ortodoxe române din Viena. Ele au fost readuse în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Suceava la 25 iulie 1918.

Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.

În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial.

Leave a Reply