Sărbătoarea Floriilor în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Anul acesta, Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim a fost prilej de întreită bucurie pentru credincioșii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Pe lângă Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie din Duminica Floriilor și Taina Sfântului Maslu de obște, în ajunul slăvitului praznic a avut loc în cetatea suceveană prima procesiune închinată acestei sărbători deosebit de importante pentru întreaga creștinătate.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, angajați ai Centrului Eparhial Suceava, clerici de la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, dar și din cadrul Protopopiatelor Suceava I și Suceava II, împreună cu autoritățile județene, s-au implicat în organizarea procesiunii care aduce aminte de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, primit fiind cu efemeră bucurie de cei care urmau să Îl răstignească cinci zile mai târziu.

În ciuda vremii mai puțin prielnice, Pelerinajul de Florii, eveniment la care au luat parte ierarhii eparhiei, preoți, monahi, monahii, reprezentanți ai oficialităților locale, credincioși și credincioase, între care numeroși copii și tineri, L-a adus pe Mântuitorul Iisus Hristos drept lumină în sufletul participanților.

Evenimentul a început la Catedrala „Nașterea Domnului” Mărășești – Suceava, unde un sobor de clerici, condus de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a săvârșit slujba Vecerniei Floriilor. Ierarhul a binecuvântat ramurile de salcie care au fost împărțite apoi credincioșilor prezenți. Răspunsurile liturgice, atât în timpul slujbei, cât și la ecteniile de pe parcursul procesiunii, au fost date de corul Seminarului Liceal Teologic Ortodox „Mitropolitul Dosoftei” din Suceava, dirijat de arhid. prof. Paul Iușcă.

Pelerinii, purtând în mâini ramurile sfințite, rugându-se și intonând cântări specifice Sărbătorii Floriilor, au plecat apoi în procesiune cu icoana Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, frumos împodobită, purtată de elevi ai Colegiului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, spre Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”.

Din alai au făcut parte monahii ale mănăstirilor bucovinene care au avut în mâini cățui și marame, tineri îmbrăcați în costume populare, membri ai organizației ATOS (Asociația Tinerilor Ortodocși Suceveni) care au însoțit icoana cu prapuri, cruci și cu drapelul național, elevi ai celor peste treizeci de centre catehetice Eclessia din cuprinsul eparhiei și nu în ultimul rând tinerii ASCOR (Asociația Studenților Creștin Ortodocși Români), filiala Suceava. Numeroși clerici, între care misionarii protopopești din cele cinci protopopiate ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (Suceava I, Suceava II, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni) și diaconi ai Catedralei Arhiepiscopale au mers înaintea Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, iar reprezentanți ai Centrului Eparhial, între care exarhii și protoiereii, au făcut parte în continuare din procesiune, alături de credincioșii care s-au alăturat treptat convoiului.

În cadrul procesiunii au avut loc două opriri, în fața bisericilor „Sfântul Nicolae” și „Sfânta Înviere”, iar la Mănăstirea Sfântul „Ioan cel Nou” clericii și credincioșii au fost întâmpinați de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic și de slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ.

Ierarhul a rostit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor și le-a vorbit celor prezenți despre originea pelerinajului și despre evoluția în timp a acestuia, în lume și în țara noastră. „În Evul Mediu, pelerinajele au intrat într-un con de umbră din cauza circumstanţelor politice, a calamităţilor naturale, a epidemiilor şi a năvălirilor barbare, excepţie făcând pelerinajele la Sfântul Mormânt. Călătoriile din perioada cuprinsă între secolele al XIV-lea și al XVII-lea aveau drept scop împlinirea evlaviei pentru locurile sfinte, dar şi a dorinţei de a cunoaşte cât mai multe locuri, popoare, culturi şi civilizaţii. Războaiele Mondiale şi împărţirea lumii au închis posibilitatea dezvoltării pelerinajelor internaţionale, favorizându-se pelerinajele interne. Pelerinajele în România au o vechime considerabilă. Mărturie stau jurnalele de călătorie ale unor călători străini cu privire la Țările Române. Informațiile oferite de respectivii constituie o sursă importantă privind modul de viață, înfățișarea şi comportamentul locuitorilor, viața la curte, detaliile geografice, viața economică, evenimentele sociale, dar şi obiceiurile și tradițiile locurilor. După anul 1989 s-au folosit multiple strategii de organizare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, a pelerinajelor, respectiv turismului pe scară largă.”

La finalul slujbei, credincioșii au primit în dar, pe lângă ramurile de salcie, și iconițe cu reprezentarea marelui praznic împărătesc, pictată în atelierul Mănăstirii Cămârzani.

Bucuria și emoția întâlnirii, întipărite pe chipurile tuturor celor prezenți, dar și comuniunea în rugăciune au constituit modul prin care organizatorii au fost răsplătiți pentru cel dintâi Pelerinaj de Florii din sâmbăta dinaintea Săptămânii Pătimirilor Mântuitorului Iisus Hristos, în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

În continuare, peste 200 de reprezentanți ai centrelor de tineret Ecclesia din județ au luat parte la o nouă întâlnire generală, de data aceasta în Sala „Pimen Arhiepiscopul” a Centrul Eparhial Suceava. Prima întrunire a avut loc la data de 18 decembrie 2021, la Mănăstirea Putna, ctitoria Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

Și de această dată tineri de toate vârstele au împărtășit din experiențele prin care au reușit să se apropie mai mult de Dumnezeu, prin activitățile desfășurate în cadrul atelierelor Ecclesia. La eveniment a fost prezentă și doamna prof. Daniela Ceredeev, inspector pentru religie în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Suceava, care le-a vorbit celor prezenți despre cât de importantă este lucrarea celor care se întâlnesc „în tinda bisericii” pentru a descoperi iubirea lui Dumnezeu. Fiecare echipaj al centrelor Eclessia a primit în dar, din partea Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, câte un set de icoane și cartea Canonul Sfântului Andrei Criteanul.

În Duminica a șasea din Sfântul și Marele Post, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”.

Răspunsurile liturgice în cadrul slujbei care a avut loc pe scena amenajată în curtea așezământului monahal au fost date de Corul mixt „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.

Înaintea cuvântului de învățătură, rostit la finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic le-a mulțumit tuturor celor care s-au implicat și au participat, organizatori, clerici, profesori, elevi, monahi și monahii, la procesiunea de Florii organizată pentru prima dată în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu o zi în urmă.

În continuare, ierarhul a prezentat cele mai importante aspecte ale Sfintei Evanghelii citite în cadrul Sfintei Liturghii, ce descrie momentul intrării Domnului în Ierusalim. Înaltpreasfinția Sa a evidențiat importanța recunoștinței, aducând aminte de gestul pe care Maria, sora lui Lazăr, l-a făcut faţă de Acela Care-i făcuse atâta bine înviindu-i fratele şi vestindu-i cuvintele vieţii veşnice, și anume ungerea cu mir de nard de mult preț.

Totodată, a explicat înțelesul duhovnicesc al momentului în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost primit în Cetatea Ierusalimului. „Duminica Floriilor vrea să ne arate felul în care ar trebui să-L primim pe Hristos în sufletul nostru. Dacă cei din Ierusalim îşi aşterneau hainele, însoţite de ramurile de palmier, finic, măslin şi salcie, noi ar trebui să Îi aşternem înainte stâlpările virtuţilor noastre, dobândite peste an și mai ales în timpul Postului Mare. Avându-L pe Hristos în viaţa noastră, ne vom învrednici negreșit de o împreună-viețuire cu El în viața cea veşnică, adică în Ierusalimul cel ceresc, a cărui lumină este Hristos şi ale cărui porţi nu se vor mai închide ziua, căci noapte nu va mai fi acolo (Apocalipsa 21, 23-25). Este ceea ce scrie apostolul Pavel celor din Tesalonic: «Voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului.» (I Tesaloniceni 5, 5). Da, fără Hristos totul este întuneric. Fără Hristos, existența noastră este o noapte eternă. Doar în Hristos suntem totul şi cu Hristos avem totul!”

La finalul Sfintei Liturghii, potrivit tradiției, credincioșii prezenți au primit ramuri de salcie special pregătite de preoţii şi diaconii slujitori şi binecuvântate în cadrul slujbei de Părintele Arhiepiscop.

Pentru a desăvârși bucuria acestei sărbători, începând cu ora 17:00 a avut loc Taina Sfântului Maslu de obște. Slujba a fost oficiată de ierarhii eparhiei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar.

Alături de numeroși credincioși, la eveniment au participat preoți slujitori de la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, clerici din cadrul Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și stareți și protoierei din cuprinsul eparhiei, rugăciunea împreună având ca principal scop mijlocirea harului pentru primirea vindecării trupești și sufletești, precum și pentru dobândirea iertării păcatelor.

Ierarhii au înălțat rugăciuni către Preamilostivul Dumnezeu pentru sănătatea celor care au fost prezenți, dar și a celor ce se află în spitale sau la casele lor, pe patul de suferință. La final, au fost citit și rugăciuni pentru dezlegare. Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele Filaret Ruscan, consilier în cadrul Sectorului Misiune Pastorală și Actualitate Creștină.

Irina Ursachi

Album foto în curs de actualizare.