Ziua de pomenire a Sfântului Ștefan cel Mare, 2 iulie 2025, a fost prilej de aleasă bucurie și trăire duhovnicească în Mănăstirea Putna, cea mai cunoscută ctitorie și necropolă a domnului Moldovei, mutat în lăcașurile cerești în anul 1504.
Prăznuirea Binecredinciosului Voievod, la împlinirea a 33 de ani de la proclamarea solemnă în rândul sfinților a celui mai cunoscut apărător al credinței de pe meleagurile noastre, a început cu închinarea la mormântul Măriei Sale a Înaltpreasfințitului Părinte Ignatie, Mitropolitul Ortodox Antiohian al Franței și al Europei Occidentale și Meridionale.
Un moment aparte al manifestării dedicate celui care a ctitorit sau sprijinit peste 40 de lăcașuri de cult l-a constituit întâmpinarea de către starețul Putnei, arhim. Melchisedec Velnic, a gospodarilor din vetrele folclorice ale județului Suceava, care au venit pe jos de la intrarea în comuna Putna până la mănăstire. Aceștia au interpretat cântări religioase și patriotice, fiind însoțiți de reprezentanți ai autorităților județene și locale, între care Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan.
Ierarhul, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor și stareț al mănăstirii Putna, arhim. Serafim Grigoraș, exarh de zonă, reprezentanți ai Centrului Eparhial Suceava, între care arhim. Justinian Săvescu, secretar eparhial, pr. Ștefan Mihalcea, consilier al Sectorului Media și Comunicare, arhid. Vasile Demciuc, consilier al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, și pr. Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, au săvârșit apoi Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la altarul de vară al ctitoriei voievodale amenajat în preajma turnului clopotniță.
Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna, dirijat de arhid. Serafim Grigorescu.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a transmis cu prilejul prăznuirii Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, una dintre cele mai reprezentative figuri ale epocii sale, diplomat și militar prin excelență, campion al luptei de apărare a credinței strămoșești, un Decalog inspirat din viața ilustrului Mușatin, în care a punctat faptele prin care ne putem arăta vrednici urmași ai domnului Moldovei, cultivând iubirea de Biserică și neam, dreptatea și responsabilitatea față de semeni, încrederea nestrămutată în Dumnezeu. Cele zece îndemnuri au fost lecturate de arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească.
Cuvântul de învățătură a fost rostit la finalul Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfințitul Părinte Ignatie, Mitropolitul Ortodox Antiohian al Franței și al Europei Occidentale și Meridionale.
După ce a transmis gândul de mulțumire al Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea al Antiohiei și al Întregului Orient, Înaltpreasfinția Sa le-a vorbit numeroșilor credincioși adunați sub tâmplele putnene despre virtuțile acestui mare sfânt al Bisericii, domn al Moldovei și apărător al credinței și valorilor creștine, „postul, rugăciunea, smerenia, ascultarea de părinții săi duhovnicești și statornicia în învățătura Evangheliei”, punctând totodată nevoia de a-i urma exemplul, mai ales în zilele noastre în care și-au făcut loc ura, neînțelegerile, egoismul ș.a. În a doua parte a cuvântului său, amintind că „celula de bază a virtuții este familia – piatra de temelie a Bisericii, Trupul lui Hristos, și a societății”, Înaltpreasfinția Sa i-a încurajat pe cei prezenți să meargă cu statornicie la Biserică și să ia parte la Sfintele Taine, subliniind faptul că învremea noastră familia este supusă unui atac agresiv, ce urmărește distrugerea ei.
Nu în ultimul rând, cu inima strânsă de durere, Înalpreasfințitul Părinte Ignatie a vorbit despre ceea ce îndură „fiii Bisericii noastre din Siria, Liban și Irak, care încă suferă din pricina lipsurilor: sărăcie, foamete, lipsa celor necesare traiului zilnic, în urma distrugerilor provocate de războaie, cutremure și alte calamități”.
Predica a fost tradusă din limba arabă de către Ilie Ammar Awad, fiu duhovnicesc al Putnei, originar din Siria, doctorand al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași.
În semn de recunoștință pentru binecuvântarea arhierească, arhim. Melchisedec Velnic i-a oferit ierarhului oaspete o evanghelie în limba arabă legată în piele de către viețuitorii Mănăstirii Putna, precum și un epitrahil și un omofor.
După Sfânta Liturghie a avut loc un moment artistic pregătit îndeosebi pentru această zi de sărbătoare, la 521 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, un recital de muzică și poezie patriotică și religioasă. Cei dintâi care au adus zâmbete pe chipurile celor prezenți au fost copii din Corul „Urmașii lui Ștefan”, din comuna Mahala, regiunea Cernăuți, dirijat de doamna profesoara Elena Nandriș. Aceștia au interpretat cântecele De la Cernăuți la vale, Cântă cucu-n Bucovina, La Putna la mănăstire, Imnul Graiului și Pentru Țară, pentru Neam.
Grupul Vocal-Tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus, coordonat de domnul Vasile Schipor, a interpretat cântece și poezii închinate Sfântului Voievod și întregului neam românesc, amintind astfel de lupta, dragostea și râvna strămoșilor care s-au jertfit pentru dreapta credință.
Au urmat momente artistice emoționante oferite în dar de Corul „Răzeșii” al Batalionului 335 Artilerie ,,Alexandru cel Bun” Botoșani, condus de preotul militar Teodor Cenușă, de muzica militară a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” Iași, dirijată de domnul căpitan Gil Negrei, împreună cu Ansamblul Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, coordonat de doamna profesoară Iustina Horga.
Sărbătoarea sfântului voievod mușatin a adus împreună clerici și credincioși din Moldova din stânga și din dreapta Prutului și din nordul Bucovinei, din regiunea Cernăuți, la eveniment fiind prezenți și reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale, precum și starețe ale mănăstirilor bucovinene.
În continuare, starețul necropolei ștefaniene a înmânat din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic mai multe distincții de vrednicie celor care au susținut comunitatea și Biserica de-a lungul timpului. Medalia Omagială și Comemorativă a Bucovinei, instituită la inițiativa întâistătătorului Arhiepiscopiei, în contextul anului 2025, așezat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române sub genericul Centenarului Patriarhiei Române, respectiv sub imperativul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, a fost oferită Generalului Ciprian Marin, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, și domnului rector Mihai Dimian al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.
Ordinul „Crucea Bucovinei”, cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost oferită doamnei Irina-Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, doamnei Aneta Chirondojan, precum și primarului comunei Mahala din regiunea Cernăuți, Ucraina, doamnei Elena Nandriș. Ordinul „Mușatinii” a fost înmânat mai multor cadre militare prezente la eveniment.
În semn de cinstire a ctitorului mănăstirii, a avut loc și o ceremonie militară deosebită, devenită deja tradiție între zidurile Putnei la data de 2 iulie.
După intonarea Imnului Național al României, a luat cuvântul șeful Statului Major al Forțelor Terestre, general locotenent Ciprian Marin. Domnia sa a punctat importanța legăturii dintre Biserică și Armată, cea dintâi îngrijindu-se de sufletul neamului, iar cea de-a doua de trupul țării.
Evenimentul a continuat cu depunerea de coroane și jerbe de flori la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare din partea Instituției Prefectului Județului, Primăriei localității Putna, Consiliul Județean Suceava, Consulatul General al României la Cernăuți, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Apărării Naționale și alte instituții.
A urmat ceremonialul militar dedicat sărbătoririi Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la 521 ani de la trecerea la cele veșnice și la 550 de ani de la de la marea victorie de la Vaslui, defilarea Drapelului de luptă și a detașamentelor de onoare pe acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” Iași, condusă de căpitanul Gil Onoriu Negrei.
Au defilat cadre militare de la Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” din Botoșani și din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” din Suceava, militari de la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Bogdan Vodă” Suceava, elevi ai Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc. Defilarea a continuat cu Detașamentul de onoare din Republica Moldova format din militarii Brigăzii de Poliție cu destinație specială „Fulger”, ai Inspectoratului General de Poliție al Republicii Moldova, și s-a încheiat cu prezentarea onorului Muzicii Militare a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” Iași.
La 521 de ani de când domnul Moldovei pleca din viața pământească către locașurile de veci, în 2 iulie 1504, starețul Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a adus în atenție un fragment din scrisoarea Binecredinciosului Voievod din 20 ianuarie 1475, la numai 10 zile de la marea victorie de la Vaslui de acum 550 de ani, „o rară mărturie despre lăuntrul unui om de stat care era gata, cu adevărat, să își dea viața pentru credință”.
În continuare, preacuvioșia sa a adus mulțumiri Părintelui Ceresc și Sfântului Ștefan pentru „inima sa mare, în care dragostea pentru Dumnezeu și pentru a lucra cele ale lui Dumnezeu nu au fost la loc strâmt, ci i-au fost lumină și scop al vieții sale”. Gândul de recunoștință s-a îndreptat apoi spre Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântarea dată pentru toate activitățile din aceste zile, și Înaltpreasfințitului Părinte Ignatie, Mitropolitul Ortodox Antiohian al Franței și Europei Occidentale și Meridionale, din Patriarhia Antiohiei, pentru slujire și pentru dragostea de a răspunde chemării.
Mulțumiri alese au fost aduse corurilor care au împodobit prin armonia vocilor aceste zile de sărbătoare, celor care au făcut posibile slujba și întregul program de astăzi, sobor, credincioși și militari, cadre din unitățile de apărare din Structurile Ministerului Afacerilor Interne din țară, precum și reprezentanți ai instituțiilor statului din Republica Moldova și din Ucraina.
Nu în ultimul rând, părintele stareț i-a invitat pe cei prezenți să treacă pragul Putnei și mâine, 3 iulie, când va fi săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de trei ierarhi ai Bisericii lu Hristos, Înaltpreasfințitul Părinte Ignatie, Mitropolitul Ortodox Antiohian al Franței și al Europei Occidentale și Meridionale, din cadrul Patriarhiei Antiohiei, Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Aceștia vor săvârși apoi sfințirea Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”, din spațiul de primire a pelerinilor.
La împlinirea a 521 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, credincioși din toate colțurile țării, din Ucraina și din Republica Moldova s-au unit în duh de rugăciune pentru a-l cinsti pe Sfântul Voievod la mormântul său de la Putna. Ei au avut totodată bucuria de a se închina și la moaștele Sfinților putneni Iacob, Sila, Paisie și Natan, precum și la fragmente din moaștele Sfinților Trei Ierarhi și ale Sfântului Nectarie, așezate într-un baldachin frumos împodobit pe latura din stânga a bisericii ștefaniene, primind și câte o iconiță cu chipul „atletului credinței creștine”.
Scurt istoric
Mănăstirea Putna este prima și cea mai de seamă ctitorie a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, fiind ridicată, potrivit izvoarelor istorice, în semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru victoria în Bătălia de la Chilia, 23-26 ianuarie 1465. Cronicarul Ion Neculce consemnează modul în care a fost ales amplasamentul: „Ștefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul”. Providența divină a lucrat în chip minunat, căci săgeata s-a înfipt în locul în care cu ceva vreme în urmă a existat o vatră sihăstrească bine organizată. Ridicarea noii mănăstiri a început la 10 iulie 1466, după cum este consemnat în Cronica moldo-polonă, Ștefan-vodă așezând-o sub ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Adormirea Maicii Domnului fiind unul dintre cele mai iubite și des întâlnite hramuri în spațiul ortodox.
Încă de la început, dorind să facă aici un important centru cultural, domnul s-a preocupat de cele necesare, înzestrându-și ctitoria cu numeroase danii, proprietăți și odoare și transferând de la Mănăstirea Neamț un grup de monahi, meșteri caligrafi și miniaturiști, în frunte cu egumenul Ioasaf.
Lucrările au avansat destul de repede, biserica principală fiind sfințită la 3 septembrie 1469 de mitropolitul Teoctist al Moldovei împreună cu episcopul Tarasie al Romanului, în prezența ctitorului și a familiei sale, a Sfatului Domnesc, a unui impresionant sobor de preoți și diaconi și a unei mari mulțimi de credincioși. Letopisețele vremii evidențiază faptul că ceremonia târnosirii a reprezentat – la fel ca și întemeierea – un prinos de recunoștință adus lui Dumnezeu și întru Preacuratei Fecioare Maria, pentru toate binefacerile și ajutorul primit.
Gândită de la început ca necropolă domnească, Mănăstirea Putna a beneficiat de întreg sprijinul importantului ei ctitor, care a dorit ca acest așezământ să nu fie doar o oază duhovnicească, ci și un veritabil centru de spiritualitate, cultură și istorie românească. Astfel, aici s-au organizat un atelier de broderii cu fir de aur și argint, cu mătăsuri scumpe și pietre prețioase, un scriptoriu recunoscut pretutindeni pentru lucrările caligrafiate, ateliere de orfevrărie și ceramică, respectiv o școală de muzică.
După trecerea la cele veșnice a strălucitului Mușatin, în 2 iulie 1504, mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare pentru toți românii. În 1992, slăvitul domn a fost canonizat, cu titlul Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, iar în 2010 mănăstirea, la 540 de ani de la întemeiere, în contextul sfințirii picturii în frescă, a primit sărbătorirea ctitorului, prăznuit pe 2 iulie, ca al doilea hram.
De-a lungul vremii, domnii care au urmat în tronul Moldovei ilustrului apărător al credinței și patriei străbune nu au trecut cu vederea ctitoria lui de suflet. Acest sprijin nu s-a dovedit a fi însă suficient, astfel încât la începutul secolului al XVIII-lea Mănăstirea Putna a ajuns într-o stare vrednică de plâns. Cu strădania și hărnicia mitropolitului Iacob Putneanul (1719 – 1778), ansamblul monahal a trecut printr-o importantă refacere. Închinoviat la doar 12 ani în renumita ctitorie voievodală, ales episcop de Rădăuți la 26 de ani și mitropolit al Moldovei la 31 de ani, s-a remarcat prin viața duhovnicească, nemăsurata milă față de cei năpăstuiți, preocuparea permanentă pentru educarea poporului și curajul în apărarea păstoriților săi. Cea de-a doua etapă de înflorire pe care Mănăstirea Putna a cunoscut-o în timpul activității sale ca egumen și ierarh îl îndreptățesc pe destoinicul mitropolit să fie considerat al doilea mare ctitor al așezământului monahal. Sfântul Ierarh Iacob Putneanul a fost canonizat, cu zi de prăznuire 15 mai, data trecerii la cele veșnice, în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 6-7 iunie 2016, la împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a primei mănăstiri ridicate de domnul Ștefan.