Doamne, ajută!
Vă comunicăm răspunsul argumentat al Preacucernicului Părinte ….., paroh la Parohia ….. din ……:
„Nemulțumirea exprimată de dumneavoastră nu este justificată din următoarele motive:
Cele două locuri de mormânt aflate în Cimitirul … – zona centrală – au fost încredințate familiei ……, decedați în anii 1993, respectiv 1996, oameni credincioși și jertfelnici, ctitori la mai multe biserici și, în special, la Biserica …. din Cimitirul …., care, neavând copii, în înțelegerea cu nepoții, au încredințat casa unei familii vecine, care să îngrijească de ei la bătrânețe. După decesul acestora, casa a fost vânduta altor persoane, care au considerat că și locurile de mormânt ale foștilor locatari li se cuvin, fapt pentru care doamna ….. precizează că în anul 2015, le-a primit „prin act de donație”. Acest lucru nu poate fi întemeiat, deoarece Cimitirul … este proprietatea Parohiei …… încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea, fiind donat Bisericii de către ….. Conform Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare, precum și Regulamentului cimitirelor din Biserica Ortodoxă Română, suprafețele cimitirelor aparținând cultelor religioase rămân inalienabile, iar locurile de mormânt se încredințează credincioșilor prin concesiune, pe perioadă determinată sau nedeterminată. Dacă mormintele rămân neîngrijite de către urmașii celor decedați, pot fi concesionate altor persoane, care au „obligația de a consemna pe o plăcuță atașată la crucea definitivă de pe mormânt și numele fostului defunct” (Regulamentul cimitirelor din Biserica Ortodoxă Română, EIBMOB, București, 2020, Capitolul al IV-lea, art. 21, alin. 5). În cazul de față, mormintele familiei ….. erau îngrijite, iar noi am făcut un pogorământ de a concesiona un loc pentru a fi înmormântată mama doamnei ….., răposata ….., decedată la ….. Conform hotărârii Consiliului Parohial, în cazul concesionării peste un alt mormânt, se percepe un act de donație reprezentând jumătate din suma stabilită pentru un loc de veci. Astfel, doamna ….. a primit chitanța de donație în valoare de ….., nr. ……
Afirmația dumneavoastră precum că plătiți „cotizația în fiecare an” este nefondată, deoarece parohia nu percepe taxă anuală pentru locurile din cimitir și dumneavoastră nu sunteți enoriașă a Parohiei …. ca să plătiți contribuția anuală de cult, stabilită de către Consiliul Parohial.
Prin administratorul de cimitir, ….., angajat al parohiei noastre, am transmis familiei dumneavoastră că aveți datoria morală de a aplica o plăcuță cu numele celor înmormântați acolo, mai ales că am fost sesizați de nepoții fam. ….. care erau foarte îndurerați de faptul că nu există nicio mărturie a mormintelor celor dragi și au dorit să facă o placă cu numele și fotografiile fam. ….., care a fost aplicată la baza monumentului funerar al răposatei ……
Săptămâna trecută am fost informat de către administratorul cimitirului că plăcuța familiei ….. a fost distrusă și înlăturată de pe monumentul răposatei ……, mama dumneavoastră. Indignat fiind de cele întâmplate, am dorit să iau legătura cu familia dumneavoastră, administratorul cimitirului având numărul de telefon al fiului, ….. Acesta a vorbit foarte urât, atât la adresa mea, cât și a Bisericii, în general, chiar dacă am încercat să-i explic, în mod civilizat, cum stau lucrurile. I-am arătat ca familia sa a primit în concesiune doar un singur loc pentru bunică, iar ei au ocupat două locuri.
Personal, nu am amenințat pe nimeni că voi da crucea jos de pe mormânt și nici că voi interzice cuiva să intre în cimitir, cum sunt acuzat în sesizare înregistrată la Centrul Eparhial.
În ceea ce mă privește, mărturisesc că nu am resentimente fața de familia …., îmi pare rău ca s-a ajuns la această neînțelegere, iar ca slujitor al Sfântului Altar mă rog Bunului Dumnezeu să vă dăruiască sănătate și mântuire.”
Nădăjduim că, luminați de Duhul Sfânt, veți trăi și înțelege cele semnalate într-un mod creștinesc.
Post cu folos!
