„Bună ziua! Vreau să vă aduc la cunoștință că am fost la București pe 5 iunie, am văzut la Patriarhie lumânări cu 0,50 lei, 1 leu și 2 lei, ținând cont și ce salarii sunt la capitală, cele mai mari. La Suceava noastră dragă de la 1 iunie 2 lei direct. Jumate din lumânare cade în apă și cealaltă mai arde un pic 5 minute și vine repede doamna și o stinge, la Sfântul Ioan vorbesc. Nici măcar de 1 leu nu arde. Trebuie reciclate, sigur că da, profit pe bieții oameni. În cazul ăsta nu o să mai cumpărăm nicio lumânare, eventual din afară aducem, că tot o jertfă este. Se aduce, nu se ia. Mult succes la vândut lumânări! La …. duminică erau lumânări doar de 5 lei, se impune deci. Nu se poate așa ceva.
În altă ordine de idei, pisicile care umblă pe la Sfântul Ioan ajung să lingă agheasmă, nu se poate așa ceva, toți la grămadă beau agheasmă.”
Doamne, ajută!
Prețul lumânărilor este în strânsă legătură cu costul materialelor de producere. Din păcate, s-au scumpit și parafina, și ceara, și firul pentru fitil, și curentul electric, iar lumânările nu mai fi produse la prețul dorit de dumneavoastră.
Cât despre pisicile la care faceți referire, din câte știu, vasele pentru agheasmă sunt prevăzute cu canele și capace, nemaifiind descoperite, precum odinioară, astfel încât animalele nu au cum să bea din ele.
Pace și liniște sufletească!