Parteneriat în binefacere – Parohia Sfântul Ilie Fălticeni & ASSIST Software

După o colaborare de patru ani consecutivi cu parohia Leucușești,  din Protoieria Fălticeni, tinerii binevoitori și credincioși de la Assist Software  din Suceava au făcut un nou parteneriat cu parohia Sfântul Ilie din Fălticeni în vederea ajutorării unor familii cu o situație materială precară. Credincioșia și bunăvoința este la ea acasă în această unitate dar ea este înfrățită cu dragostea de frați, dragostea de frații mai mici ai lui Hristos.

Din această perspectivă cred că acel cuvânt al Sf. Apostol Pavel din Epistola a doua către Corinteni își găsește cea mai bună acoperire în fapta  bunilor tineri de la Assist.

„Prisosința voastră să împlinească lipsa acelora ,pentru ca și prisosința lor să împlinească lipsa voastră” (II Cor.8,14)

Dumnezeu le-a hărăzit acestor tineri cele materiale și din ceea ce au, ei doresc să împartă și celor mai puțin binecuvântați. Muncesc mult ,ore ,zile întregi sunt în fața calculatorului pentru a crea noi și noi programe. Atenția le este acaparată de această activitate .Poate  de multe ori  munca intensă le ia acestor tineri momente frumoase din viață , de multe ori sunt singuri. Acum când este aproape sărbătoarea în care Hristos Fiul lui Dumnezeu a fost dăruit nouă oamenilor,  doresc și ei să facă daruri să bucure oamenii râvnind la împlinirea poruncii lui Dumnezeu și la dobândirea mântuirii prin fapte bune.

Sfântul Pavel vorbește însă și de prisosința celor care primesc darurile.  De fapt apostolul vorbește despre posibilitatea ca fiecare să dăruiască ceea ce are. Unii cele materiale ,ceilalți cele spirituale – recunoștința și mulțumirea. Acest lucru se concretizează în promisiunea celor care au primit darurile că se vor ruga pentru dăruitori și vor mulțumii lui Dumnezeu că le-a scos în cale oameni buni și darnici. Fiecare dăruiește  după posibilitățile sale și mijloacele pe care le are.

Dărnicia acestor tineri este o virtute care trebuie cultivată și luată drept exemplu. De ce? Pentru că este făcută după cuvântul Evangheliei care ne spune că binefacerea pe care o faci trebuie făcută față de cei care nu pot să-ți întoarcă fapta cea bună. (Lc.14,12-14)  Darul acestor tineri este făcut cu multă smerenie ,dragoste și chiar cu umilință față de cei cărora le trec pragul. Dau din inimă fără pic de părere de rău sau mândrie, sentiment  care ar putea să-i ispitească. De unde această atitudine?  Din conștiința pe care au ,conștiință care le spune că de fapt a dăruii ceva ,a face o faptă bună, este un privilegiu . Un privilegiu că Dumnezeu le-a rânduit lor cele materiale , dar și un privilegiu că Dumnezeu le-a scos în cale oameni care au nevoie de ceea ce pot face ei.

I-am auzit pe acești tineri mulțumind lui Dumnezeu că sunt sănătoși si pot să muncească ,că Dumnezeu le-a dat inteligența necesară pentru a face față muncii lor.

Dăruitorii s-au întâlnit cu o altă lume, o lume a neputinței a pauperității,  a bolilor, poate a unor copii care doresc mai mult dar viața i-a silit să trăiască mai greu.  Pe chipurile tuturor se putea citi empatia și cuvintele care se auzeau la despărțirea de cei ajutați au fost întotdeauna – ne vom mai vedea. Îmbrățișarea acordată ,o mână întinsă sau un copil luat în brațe  a declanșat o apropiere instantanee.

Bucuria și mulțumirea se citea pe chipul oamenilor ajutați .Părinții priveau cu resemnare și cu o oarecare stânjeneală la tinerii care le călcau pragul cu sacoșele pline ,copiii aveau ochii ațintiți pe bagajele mari și cu sfială se apropiau. Li se citea în ochi bucuria și nerăbdarea de a cerceta conținutul frumos al pachetelor. Se vedea simpatia care se înfiripa. De ce ? Nu existau prejudecăți. O politețe caldă și un respect nedisimulat a caracterizat toate întâlnirile. Doar ideea că acei oameni acei copii sunt într-o situație grea și ei trebuie ajutați. Nu conta de ce sunt în acea situație.  O atmosferă de bucurie pace și sfială  o atmosferă de dragoste smerenie și peste toate acestea se simțea gândul cel bun.

Această atmosferă m-a făcut să înțeleg că acești tineri au mers chiar acolo unde este nevoie de ajutor. În aceste familii era un Iov. Un Iov care aștepta un ajutor dar și un cuvânt bun de apropiații săi.

Această acțiune a fost completată de darurile pe care parohia Sfântul Ilie din Fălticeni le-a făcut din fondurile proprii către enoriașii care sunt în nevoie și suferință. Nu doar acești oameni se bucură de atenția parohiei ,de aceea în ziua Nașterii Domnului toți credincioșii vor primii daruri ,darul cel Mare –Hristos Domnul dar și daruri materiale.