Părintele s-a născut la data de 12 ianuarie 1953, în localitatea Găinești sub streașina mânăstirii Slatina, județul Suceava, în familia cantorului bisericesc Dumitru Nistoroaea și a soției sale, Natalia.
Între anii 1960-1968 a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale din Găinești, în anul 1968 reușind al 12-lea din cei 29 de admiși la Seminarul Teologic de la Mânăstirea Neamț (1968-1973).
Între anii 1973-1977 a urmat cursurile Institutului Teologic de grad universitar din București, obținând la admitere media 9,14.
A fost hirotonit diacon și în ziua următoare preot în Catedrala Mitropolitană din Iași, de vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Adrian Botoșăneanul pe seama Parohiei Pârteștii de Jos din județul Suceava, unde spiritul său de om gospodar îl determina să aibă realizări deosebite. Susținut de credincioșii parohiei, a restaurat biserica în exterior, dar și în interior, împodobind-o cu iconostasele mici și 77 de străni din stejar, a refăcut gardul ce împrejmuia curtea bisericii și a restaurat și înălțat clopotnița pentru a putea primi alături de cele trei clopote existente, un clopot de o tonă și jumătate, unicul pe acele meleaguri.
Aplecarea sa spre studiu, dovedită în toți anii de școală, l-au determinat întotdeauna să se pregătească cu multă grijă pentru fiecare predică, de aceea, cuvintele sfinției sale, fiind însoțite de lucrarea Celui ce l-a trimis la slujire, au schimbat vieți.
Pentru toate aceste realizări, la sfințirea bisericii în data de 7 iulie 1991 a primit cea mai înalta distincție clericală a preoților de mir din partea vrednicului de pomenire Înaltpreasfințitului Părintelui Arhiepiscop Pimen. De la 1 august 1991 a fost chemat pentru a prelua parohiatul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, iar o lună mai târziu a fost numit profesor și duhovnic la Seminarul Teologic din Suceava, dovedind tact pedagogic, ceea ce l-a ajutat să ajungă cu ușurință la sufletele seminariștilor.
Cu o sursă inepuizabilă de energie, părintele Ioan a coordonat cu pricepere și jertfelnicie lucrările efectuate la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” de restaurare-consolidare, reparații și tencuieli interioare și exterioare și schimbarea învelitorii din tablă. Dar în tot acest timp, cât a construit, a predicat și a vindecat, părintele nu s-a despărțit de pasiunea sa, scrisul, și a publicat în 1996 în „Ochiul Nopții”, în 1999, „Adevăr și rugă”, „Ucenicie în pridvor”(2002), „Biserica Adormirii Maicii Domnului Ițcanii Vechi” – Monografie, iar în 2011 și în 2019 „Sub praful trecerii”.
După pensionarea sa, părintele profesor cu mult devotament a suplinit unde a fost invitat fără a ridica pretenții. Pentru dinamismul și forța sa lăuntrică a fost delegat de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic să suplinească Parohia Stâncuța timp de 4 luni, iar Sfinția sa a reușit într-un timp atât de scurt să adune credincioșii în biserică, așa cum își adună cloșca puii sub aripile sale, implicându-se alături de ei în toate activitățile administrativ-gospodărești ca un harnic pastor.
A fost căsătorit cu doamna Virginica Scutelnicu, Dumnezeu binecuvântându-le căsătoria cu 2 copii, Iustin care a urmat calea părintelui sau, primind taina hirotoniei, actualmente director al Căminului de bătrâni al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și Simona, actualmente cadru didactic și soție de preot.
Părintele profesor Ioan Nistoroaea a fost în toată activitatea sa un preot cărturar care i-a antrenat și pe preoții din parohiile învecinate în dialoguri teologice susținute în cadrul seriilor duhovnicești. Dinamismul său i-a molipsit pe credincioșii din parohiile pe care le-a păstorit, dar și cele pe care le-a suplinit, determinându-i să lucreze cu devotament față de bisericile lor. Predicile sale și-au atins întotdeauna scopul, schimbând mentalități și vieți și trezind conștiințe. A slujit cu multă dăruire lui Dumnezeu și semenilor încredințați spre păstorire.
În urma lui rămâne un chip luminos care poate inspira orice slujitor al lui Hristos în purtarea unei ținute demne, în dragostea de slujire a credincioșilor și în împlinirea faptelor bune.
În aceste momente grele, îngăduiți-mi să vă adresez din partea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, dumneavoastră familiei părintelui profesor Ioan Nistoroaea și tuturor celor care l-au cunoscut, un gând părintesc de mângâiere cu rugăciunea către Preamilostivul Dumnezeu să primească jertfa și dragostea sa, să dăruiască veșnica odihnă sufletului său și să îl așeze în ceata drepților Săi slujitori, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin.