Părintele Ioan Grădinariu, străjerul lui Dumnezeu

„Fiul omului! Iată, te-am pus străjer casei lui Israel;
vei asculta deci cuvântul ce-Mi va ieși din gură si-l vei vesti ca din partea Mea.

              De voi zice celui rău: Vei muri! și tu nu-l vei  înștiința, nici nu-i vei grăi,
pentru a abate pe cel rău de la calea lui cea rea,  ca să trăiască,
cel rău va pieri prin nelegiuirea sa și Eu voi cere sângele lui din mâna ta”.
Iezechiel 3,17-18.

Dumnezeu l-a ales pe părintele Ioan Grădinariu să fie străjer al Bisericii Sale. Acest străjer a fost hotărât  de Dumnezeu să conducă poporul pe calea  mântuirii, să învețe poporul Cuvântul lui Dumnezeu dar să și sfințească credincioșii prin Sfintele Taine. Cuvintele profetului arată responsabilitatea preotului în fața lui Dumnezeu, responsabilitatea ce ține de mântuirea credincioșilor pe care îi conduce preotul paroh.

PC Pr Ioan Grădinariu – străjerul lui Dumnezeu,  şi-a aflat sfârșitul la  vârsta de 81 de ani, în seara de luni 7 martie.

Provenea dintr-o familie de oameni gospodari din satul Rudești, comuna Grămești unde s-a și născut la data de 23 iunie 1941  avându-i ca părinţi pe Victor  şi Maria Grădinariu, oameni care dintotdeauna au ştiut să îmbine munca cu rugăciunea, cinstea cu evlavia şi respectul faţă de semeni cu dragostea faţă de Dumnezeu.

A primit Taina Sfântului Botez în biserica „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir” din satul natal Rudești.

A trăit in sânul familiei alături de sora sa Felicia  care a plecat la Domnul mai înainte și pe care fratele său a plâns-o,  dar s-a și rugat pentru mântuirea sufletului său.

Părintele Ioan Grădinariu încă de mic s-a simţit atras de slujirea preoţiei. Aşa se face că, după studiile gimnaziale , in 1956 s-a înscris la Seminarul Teologic Liceal „Veniamin Costachi” Mănăstirea Neamț ,apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București pe care a absolvit-o în  anul 1965.În același an, în ziua de Crăciun s-a căsătorit cu tânăra  Georgeta Deaconescu .

Taina Sfintei Cununii a fost săvârșită acasă fiind făcută în regim de urgență în satul Ciomârtan, comuna Zamostea având ca nași de cununie pe Bejenariu Sandu și Elena, si Atănăsoaie Marin și Elena care apoi au încreștinat pe fiul lor, Stelian , actualul preot ce slujește în parohia Jahalia ,com.Râșca.

În anul 1966 , pe data de 2 februarie, în urma hirotoniei întru diacon, a fost hirotonit preot la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Iași de  Patriarhul Iustin Moisescu, la acea vreme Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, fiind trimis spre a sluji ca preot paroh în satul Calafindești unde cu râvnă și dragoste de cele sfinte si de enoriași, a păstorit timp de 9 ani.

După acest timp, în anul 1974 a fost transferat spre a pastori comunitatea din satul Dealu comuna Zvorîștea. În această parohie părintele Ioan a păstorit credincioșii timp de 35 de ani, pana în anul 2009, când a împlinit vârsta de pensionare si a încheiat misiunea de preot paroh. Preoția nu se sfârșește cu pensionarea, de aceea părintele și-a continuat misiunea de a sluji, prin binecuvântarea IPS Pimen și a fost îmbisericit  la Catedrala „Învierea Domnului” din Fălticeni unde a continuat a aduce slavă Lui Dumnezeu cu dragoste alături de părinții slujitori ai acestei Biserici.

Dumnezeu i-a binecuvântat pe părintele Ioan și doamna preoteasă Georgeta cu 2 copii , un băiat și o fată pe care i-au crescut in dreaptă credință,  cu frică de Dumnezeu și cu dragoste față de toate cele sfinte dar și de aproapele , fapt care se vede și astăzi pentru că fiul a dorit să îmbrățișeze preoția, devenind părintele Stelian, ce păstorește comunitatea din Jahalia, iar fiica Otilia este profesoară de religie la Liceul Nicu Gane din Fălticeni.

După doar 4 ani de la pensionarea sa, neputințele nu au întârziat, greutățile  au venit asupra sa, și îmbolnăvindu-se, s-a retras la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Groși – Boroaia. Încetul cu încetul starea sa de sănătate s-a deteriorat  deseori având nevoie de îngrijiri medicale. În aceste momente dificile pentru părintele Ioan, i-au fost alături doamna preoteasă împreună cu părintele Stelian ,doamna preoteasă Mihaela și fiica Otilia.

După ani de tratamente și suferințe, Dumnezeu a hotărât sa-l cheme la Dânsul în seara de 7 martie când părintele Ioan a lăsat cele pământești și a luat cu dânsul bagajul faptelor sale spre cele cerești.

În toată activitatea sa de preot  a încercat să fie un perfecționist în tot ceea ce făcea și toate să fie in rânduiala ortodoxă dedicându-se tot timpul Bisericii , parohiei și apoi  familiei. Toată jertfa sa se  poate edifica în faptul că în timpul celor 44 de ani de preoție nu și-a luat nici un concediu, ca nu cumva să fie nevoie de el în parohie și să nu poată rezolva sau ajuta, ceea ce era în atribuția sa, de aceea, și nu numai , era foarte iubit de toți enoriașii și de asemenea și el îi iubea pe toți.

Era un tipicar desăvârșit fiind atent ca toate slujbele sale să fie săvârșite cu multă corectitudine dar și cu multă evlavie.

Era mereu invitat la conferințe unde participa cu toată dragostea și de fiecare dată când avea o nelămurire sau un cuvânt de spus, lua cuvântul și trata subiectul cu maximă seriozitate si numai în litera legii, de aceea la un moment dat, la acea vreme a fost propus pentru a urma doctoratul.

A fost un foarte bun cunoscător al muzicii psaltice fapt pentru care mereu cânta si în casă pricesne, dar și alte cântări psaltice .

A fost un mare cititor și iubitor de carte ,având o frumoasă bibliotecă, moștenire pe care a lăsat-o  copiilor săi într-o colecție personală de peste 4000 de cărți.

Putem spune că întâlnim la părintele o adevărată vocație preoțească care poate să fie un adevărat exemplu pentru noi cei tineri.  În aceste momente părintele își ia rămas bun de la soția sa doamna preoteasă Georgeta ,de la fiul său părintele Stelian și de la nora sa prezvitera Mihaela, dar și  de la fiica Otilia, cerându-le tuturor  iertare  pentru tot ceea ce le-a greșit în viața aceasta și îi roagă să înalțe rugăciuni pentru mântuirea sufletului său. Ne luăm rămas bun cu toții de la părintele  rugând pe Bunul Dumnezeu să îi dăruiască iertare de păcate  iar familiei îndoliate putere și mângâiere în suferință.

Dumnezeu să Il ierte și să Il odihnească.

Pr. Adrian Dulgheriu

Protoiereu al Protopopiatului Fălticeni