Evenimentele aflate sub egida Anului Jubileu 500 „Moștenirea Mușatină – Credință, Cultură, Istorie”, serie de manifestări liturgice și cultural-artistice, au punctat curgerea anului 2022 în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, ca prinos de recunoștință pentru Familia Mușatinilor de care istoria Moldovei, și îndeosebi a Ținutului Sucevei, este indisolubil legată.
Ca o încununare a programului aniversar, astăzi, 6 noiembrie 2022, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” a fost săvârșită Sfânta Liturghie arhierească de către șase ierarhi ai Bisericii noastre, împreună cu un numeros sobor de preoți și diaconi, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
Întâlnirea în rugăciune a fost prilejuită de împlinirea a 500 de ani de la târnosirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod.
Din soborul slujitor au mai făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
Răspunsurile liturgice care au înfrumusețat slujba au fost date de Corul Mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.
A urmat săvârșirea slujbei Parastasului pentru sufletele vrednicilor de pomenire ctitori ai mănăstirii din toate timpurile, mai vechi și mai noi, pentru sufletele slujitorilor și viețuitorilor așezământului monahal, precum și pentru închinătorii și binefăcătorii acestui sfânt locaș.
La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a dat citire cuvântului transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Moment binecuvântat la 500 de ani de la sfințirea unei biserici simbol”.
„Sanctuar de spiritualitate ortodoxă și operă de artă monumentală, Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan de la Suceava reprezintă, cu mici deosebiri, o copie a ctitoriei Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamț. Acest lăcaș sfânt a îndeplinit rolul de Catedrală Mitropolitană a Moldovei timp de 155 de ani, din anul 1522 până în anul 1677, când Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, a mutat reședința mitropolitană la Iași. În anul 1589, domnitorul Petru Șchiopul a mutat moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou, de la vechea biserică Mirăuți din Suceava, unde fuseseră aduse de Alexandru cel Bun în anul 1402, în noua Biserică Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Astfel, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a devenit al doilea sfânt ocrotitor al acestui lăcaș, alături de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, dar și ocrotitor al Sucevei și al întregii Moldove.”
În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a mulțumit tuturor celor care au sprijinit organizarea evenimentelor comemorative, incluse în programul Anului Jubileu: autorități și instituții locale, județene și centrale, administrației eparhiale, mănăstirilor, schiturilor și parohiilor, ctitorilor, binefăcătorilor și donatorilor și, bineînțeles, credincioșilor eparhiei. Totodată, ierarhul a vorbit despre rolul pe care Mușatinii l-au avut în ceea ce a însemnat conturarea spiritualității în aceste locuri.
„Istoria Țării Moldovei este strâns legată de Familia Mușatinilor, cea mai importantă dinastie domnitoare din acest areal geografic, domni care se înscriu în galeria conducătorilor de anvergură europeană. De la domnia lui Petru al II-lea (1375-1391), primul Mușatin, ca fiu al Mușatei, și până la cea a lui Iliaș Alexandru (1666-1668), conducerea Țării Moldovei a fost deținută, cu mici excepții, de urmașii lui Costea și ai Margaretei (Mușata), fiica lui Bogdan I. Domnii Mușatini au fost diplomați, comandanți iscusiți, buni chivernisitori de țară, ctitori de lăcașuri sfinte. Spun aceasta având în vedere rolul important pe care l-au avut în contextul evenimentelor istorice din sud-estul Europei secolelor XIV-XVII. Mușatinii au fost personalități constructive în cel mai deplin înțeles al cuvântului, știind să făurească un destin istoric, conform aspirațiilor legitime ale poporului. Ei nu și-au asumat doar construirea unui stat puternic, ci și a unei Biserici puternic ancorate în sensibilitatea și dragostea de frumos și bine a românilor, izvoditoare de artă și cultură. Prin arhitectura și fresca sa, un monument de anvergură europeană este și Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, vechea Catedrală Mitropolitană a Moldovei, ctitorie a urmașilor Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, și anume Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă, de la a cărei târnosire aniversăm astăzi 500 de ani. (…) Închei aducând cuvânt de mulțumire Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, arhiepiscopul nostru, pentru misiunea pe care o face în această parte a țării încă de la începutul secolului al XV-lea, deci, de mai bine de 600 ani. Să-l rugăm să mijlocească înaintea Multmilostivului Dumnezeu, așa cum a făcut-o și până acum, pentru acest popor răstignit de nenumărate ori, dar înviat tot de atâtea ori în decursul istoriei. Felicitări celor care ați fost evidențiați și tuturor vă doresc Mulți, buni și sănătoși ani, cu sporite împliniri. Să rânduiască Bunul Dumnezeu să ne vedem și peste 500 de ani, dacă nu aici, Dincolo, în Împărăția cerurilor.”
Ultimul moment important al zilei l-a constituit lansarea volumului „Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Istorie – Credință – Cultură și Civilizație”, apariție editorială a Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Părintele arhidiacon Vasile M. Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, semnează textul volumului ce oferă, pe lângă datele istorice cu privire la zidirea acestei ctitorii domnești și evoluția ei în timp, și o interpretare a frescelor interioare și exterioare cu care este împodobită. În albumul monografic se regăsesc și detalii cu privire la odorul cel mai de preț al mănăstirii, și anume racla în care sunt așezate moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Textul este bogat ilustrat cu fotografii ale veșmântului iconografic, dar și cu fotografii ale artefactelor din tezaurul așezământului monahal. Lucrarea, apărută sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și finanțată de Guvernul României, cu o calitate grafică de excepție, a fost prezentată de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, manager al Bibliotecii Naționale a României. Domnia sa a subliniat că este prima monografie dedicată acestei ctitorii mușatine, unul dintre cele mai valoroase situri culturale din țara noastră. Cartea reușește să surprindă în paginile sale bogata și tumultoasa istorie de 500 de ani, de-a lungul cărora Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” nu a încetat în vreo clipă să fie locaș de rugăciune și de liniște sufletească.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a oferit mai multe ordine și distincții, între care Medalia Jubiliară și o reproducere a Icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni, comoară a Bisericii „Sfântul Gheorghe”, alături de moaștele marelui mucenic ocrotitor al Sucevei. Între cei evidențiați s-au numărat prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, doamna dr. Madlen Șerban (secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO), pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu), prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru (Academia Oamenilor de Știință – București), stareți ai mai multor mănăstiri din Arhiepiscopia Iașilor, Petru Vodă, Cetățuia, Nechit și Neamț, creatorii identității vizuale pentru Moștenirea Mușatină. Credință, Cultură, Istorie – Wincero Creative Group și reprezentanții altor instituții care au avut o contribuție relevantă în marcarea, prin diferite evenimente, a Anului Jubileu.
Sfânta Liturghie din ziua de 6 noiembrie 2022 a marcat în mod solemn împlinirea a cinci veacuri de când vrednicul de pomenire Teoctist al II-lea, întâistătătorul bisericesc al acestor meleaguri, a târnosit în slăvita și de Dumnezeu păzita Cetate de Scaun a Țării Moldovei, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Începută în anul 1514 de Bogdan Voievod, fiul Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, și finalizată în 1522, de către Ștefăniță Voievod, Biserica este unul dintre cele mai impunătoare monumente de artă și arhitectură medievală.
Scurt istoric
Tradiția atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supraviețuit timpului.
Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ștefăniță Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât și în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareș.
La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii. Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă și slavonă.
În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuți, în anul 1589.
Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial.
Daniela Livadaru și Irina Ursachi
Albume foto: Priveghere, și Sfânta Liturghie – Album I și Sfânta Liturghie – Album II.