Iubirea și mila sunt măsurile judecății lui Dumnezeu – încurajarea adresată sucevenilor la Catedrala Arhiepiscopală, în Duminica Lăsatului sec de carne

„Trăiește-ți viața în iubire și fapte bune, căci și cele mai mici gesturi de bunătate și milostenie făcute cu bucurie au valoare veșnică în ochii lui Dumnezeu.”, cel de-al șaptelea îndemn din Decalogul la Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, alcătuit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, surprinde în puține cuvinte ecuația vieții unui creștin autentic. Acest mod de viețuire a fost adeseori subliniat de Însuși Mântuitorul Iisus Hristos în principiile evanghelice trasate în cadrul cuvântărilor Sale și propovăduite ulterior de Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți.

În Duminica a treia a Triodului, „al cărei text evanghelic ne așază înaintea ochilor realitatea Judecății de Apoi, astfel încât existența noastră să fie trăită în perspectivă eshatologică”, cei ce îndrăgesc slujbele săvârșite la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” și-au dat din nou întâlnire cu Dumnezeu și cu marele mucenic din Trapezunt în vechea ctitorie mușatină, deși vremea nu a fost tocmai prietenoasă.

Credincioșii prezenți astăzi, 15 februarie 2026, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava s-au bucurat de binecuvântare arhierească, întâistătătorul Bisericii de pe aceste meleaguri fiind primit cu bucurie în zorii zilei în paraclisul care adăpostește moaștele celui dintâi ocrotitor al Moldovei, biserica mare a mănăstirii aflându-se într-un amplu proces de restaurare.

Îndreptându-se împreună spre altarul amenajat lângă turnul-clopotniță ce străjuiește intrarea în complexul monastic ce a împlinit cinci veacuri de existență, ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie înconjurat în comuniune euharistică de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, slujitori ai mănăstirii și ai Catedralei Arhiepiscopale, sub protia părintelui stareț arhim. Serafim Grigoraș.

În duminica în care suntem chemați să ne cercetăm pe noi înșine cu mai multă atenție, dacă îi privim pe semenii noștri ca frați întru Domnul or mai mici ai noștri, Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu, a dialogat liturgic cu soborul slujitor, răspunzând rugăciunilor și ecteniilor înălțate către Dumnezeu și Maica Domnului.

Cel rânduit să tâlcuiască astăzi textul scripturistic a fost protos. Gherasim Soca, viețuitor al Mănăstirii Putna, care, în timpul împărtășirii clericilor, a vorbit despre Judecata de apoi ca moment inevitabil în care Dumnezeu va descoperi adevărul deplin despre lume și despre fiecare om în parte. Preacuviosul părinte a evidențiat faptul că judecata lui Dumnezeu nu este o pedeapsă arbitrară, ci o consecință firească a realității interioare a fiecăruia. Lipsa iubirii, egoismul și indiferența sunt prin ele însele osândă, în timp ce milostenia, smerenia și sinceritatea deschid calea către viața veșnică. „Noi astăzi suntem în fața lui Hristos. Aici, la Liturghie, ne împărtășim cu Hristos în multe feluri și ar trebui să ne punem în fața Lui și să ne vedem cum suntem: purtăm în noi semnele prezenței dumnezeiești ale lui Hristos, ale bunătății, ale dragostei, ale jertfirii de sine, ale aplecării spre celălalt? Dacă ne judecăm pe noi acum și ne izbăvim de atitudinea lipsită de iubire și de milă, atunci Dumnezeu nu judecă de două ori. (…) Poate că nu vom face toate faptele milei menționate în Evanghelie, dar ne întâlnim în viața noastră cu astfel de ocazii și e important care este reacția inimii noastre într-o astfel de situație.”

Subliniind că Dumnezeu nu dorește condamnarea omului, ci îi oferă dinainte „întrebările și răspunsurile”, chemându-l la pocăință și la îndreptarea vieții, sfinția sa a concluzionat că pericopa evanghelică poate constitui, măcar de acum înainte, un prilej de reflecție și un îndemn la autocercetare, la iubire și la vindecare sufletească, pentru a trăi încă de acum în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii. „Dumnezeu ne-a dat și întrebările și răspunsurile. Dumnezeu nu pândește pe om să-l aștepte să greșească ca să-l poată pedepsi. Dimpotrivă, îi dă totul la îndemână ca să poată să aibă un răspuns bun. Răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos să cerem. (…) Suntem în Biserica lui Hristos unde avem șansa ca și pe ceilalți să-i purtăm în sufletele și în inimile noastre. Așa să privim judecata lui Dumnezeu, ca pe una care ne cheamă la sănătate duhovnicească, la bunătate, la dragoste, nu ca pe una care ne face să ne temem și să trăim înfricoșați în viața aceasta.”

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Arhiepiscop Calinic i-a mulțumit oaspetelui pentru cuvântul de învățătură, iar ca cei prezenți între zidurile cetății mănăstirii cu hramurile Sfântul „Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință și Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou” să rețină mai ușor cum se pot număra între binecuvântații Tatălui ceresc, a lecturat Decalogul la Duminica Înfricoșatei Judecăți. Prin intermediul acestui Decalog, chiriarhul locului a punctat „vrerea lui Dumnezeu, de a vedea în fiecare semen chipul Său, întrucât criteriul judecății ultime a Domnului Hristos va fi iubirea sau neiubirea aproapelui, iar milostenia față de acesta va șterge mulțime de păcate”.

Și în predica la această duminică, intitulată Dai puțin, primești mult … și publicată pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfinția Sa a adus în atenție detalii cu privire la drumul sufletului dincolo de moarte și a evidențiat importanța rugăciunilor înălțate de cei rămași pentru izbăvirea celor care au început drumul către veșnicie, acestea fiind dovada iubirii absolute pentru aproapele, dar și cât de benefică este aducerea aminte de ceea ce va urma: „Permanentizând realitatea Judecății de Apoi în existența noastră și privind viața în perspectiva eshatologică a judecății, vom putea înțelege dimensiunea vrerii lui Dumnezeu, Care ne cere să-l îmbrăcăm pe cel gol, să-l hrănim pe cel flămând, să-i ostoim setea celui însetat, să-l găzduim pe cel fără de adăpost și să-l cercetăm pe cel bolnav sau pe cel aflat în temniță.”

Înainte de a-i binecuvânta pe credincioși prin stropire cu apă sfințită, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a citit rugăciuni de dezlegare pentru sănătatea sufletului și a trupului, dar și pentru cei care sunt cuprinși de nemiloasa boală a depresiei ori care zac neputincioși în patul suferinței trupești și sufletești.