„Împărăţia lui Dumnezeu nu este ceva inaccesibil omului, ci, dimpotrivă, ea este rezultatul unei împreună-lucrări a omului cu Dumnezeu. Mintea celui care caută Împărăţia lui Dumnezeu (Matei 6, 33) poartă în sine, scrie Sfântul Maxim Mărturisitorul, aproape toate însușirile dumnezeiești. Da, Hristos este Lumina minții noastre!” este gândul cu care și-a încheiat cuvântul exegetic la Duminica a treia după Pogorârea Sfântului Duh Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Este o concluzie ce surprinde tâlcul vieții Marelui Mucenic Ioan cel Nou, sărbătorit în această perioadă în mănăstirea ce îi poartă numele, sfânt ce binecuvântează de peste șase veacuri Țara Moldovei și nu numai prin prezența trupului său care nu a cunoscut stricăciunea.
Este totodată coordonata după care s-a ghidat Sfântul Mucenic Iulian din Tarsul Ciliciei, prăznuit astăzi, ori Sfinții Athoniți, cărora le este închinată această duminică, demonstrând că lăsarea grijilor lumești și încredințarea în mâinile proniei dumnezeiești într-o colaborare liber consimțită cu Dumnezeu aduce tihnă sufletului și îl așază pe drumul cel bun spre Împărăția cerurilor.
Duminică, 21 iunie 2026, care în acest an s-a suprapus peste cea mai lungă zi din an, cea a solstițiului de vară, a marcat oficial debutul hramului mare al ctitoriei mușatine din inima vechii capitale a Moldovei. La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” sunt organizate zilele acestea numeroase manifestări religioase, culturale și artistice, pentru a marca atât prăznuirea liturgică a momentului aducerii cinstitelor moaște în Cetatea Sucevei de la Cetatea Albă, unde a suferit moarte martirică, cât și readucerea lor în 1873 din exilul polon, după aproape un veac.
Astfel, în zorii zilei a fost săvârșită slujba Acatistului alcătuit în cinstea celui considerat Palladium al Moldovei, urmată de scoaterea în procesiune din paraclisul așezământului monahal a raclei în care sunt păstrate moaștele sfântului trapezuntin și așezarea acesteia pentru închinarea pelerinilor în baldachinul special pregătit, sub teii din fața clisiarniței pe zidurile căreia sunt ilustrate scene din timpul martiriului său.
După încheierea procesiunii, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a punctat modul în care smeritul neguțător martirizat în Cetatea Albă aduce în jurul său mii de oameni, îndemnându-i pe cei prezenți, cler și credincioși, slujitori ai Catedralei ori suceveni ce sunt parte a familiei mari a Mănăstirii Sfântului Ioan, să fie gazde bune pentru toți cei care vor poposi în următoarele zile în orașul lor.
„Tot ceea ce se va întâmpla în acest timp va fi semn al recunoștinței noastre față de ocrotirea pe care am simțit-o din partea Sfântului Ioan, dar, în același timp, cred că suntem și chemați de către el, de către Sfântul Mucenic Ioan, ca în acest răstimp să cugetăm mai cu dinadinsul la câteva virtuți care au împodobit viața lui și de care cred cu tărie că și noi avem mare trebuință. Virtuți precum evlavia și curajul, fidelitatea și statornicia le avem de învățat de la el, din viața lui, ca să le luăm și în viața noastră.”
S-a continuat apoi cu săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, chiriarh al eparhiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor format din preoți și diaconi, protos fiind arhimandrit Melchisedec Velnic, stareț al Mănăstirii Putna și exarh al lăcașurilor monahale din eparhie. Din soborul slujitor au mai făcut parte slujitori ai obștii îndrumate duhovnicește de starețul Serafim Grigoraș, precum și clerici ai Catedralei Arhiepiscopale, coordonați de arhim. Valerian Radu, mare eclesiarh. Potrivit tradiției din duminici și sărbători, răspunsurile liturgice au fost date de Corul Mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de părintele Ionuţ Lucian Tablan Popescu.
În răstimpul rânduit împărtășirii clericilor, arhim. Melchisedec Velnic a explicat înțelesul duhovnicesc al cuvintelor Mântuitorului, consemnate de Sfântul Evanghelist Matei. Preacuviosul părinte a evidențiat cele două teme centrale ale pericopelor evanghelice ale zilei, și anume preocuparea pentru cele inerente vieții și raportarea la bunurile materiale, ce se contrapun cunoașterii și vederii lui Dumnezeu prin curăția inimii, modul în care Îl vedem pe Hristos fiind influențat de starea sufletului nostru. „Duhul grijii de multe ne fură credința într-un mod viclean: nu direct, ci ca ceva care sapă la temelia unei clădiri și slăbește zidurile ei, până se va prăbuși cu totul. Fiecare lucru din viață în care ne punem încrederea în noi, în cele pământești sau în puterea oamenilor, dar nu ne punem încrederea în Dumnezeu, roade credința noastră vie și concretă și dărâmă, asemenea unei clădiri, viața în Hristos. (…) Tratamentul pentru duhul grijii de multe este, cum ne arată Sfântul Marcu Ascetul, să avem o singură grijă: grija să nu pierdem nădejdea în Dumnezeu.”
În încheiere, părintele exarh a reamintit că „adevărata noastră chemare este să avem această singură grijă esențială: de a nu ne pierde niciodată nădejdea în Dumnezeu. Dumnezeu este Cel Care așază lucrurile într-o rânduială perfectă, purtând de grijă atât să avem cele de trebuință, cât și ca faptele noastre să fie încununate de izbândă. Având un astfel de Tată iubitor și proniator, îngrijorările noastre își pierd sensul. Prin urmare, în loc să ne lăsăm copleșiți de povara planurilor pe termen lung și de grijile lumii acesteia, suntem chemați să ne lăsăm cu bucurie și nădejde în brațele purtării Sale de grijă, dovedind astfel că suntem cu adevărat copiii lui Dumnezeu.”
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic i-a mulțumit părintelui oaspete pentru predica axată pe cultivarea mai întâi de toate a alipirii sufletului de Dumnezeu, deprinsă în anii de ucenicie în Mănăstirea Putna, „școala Cincizecimii”, pe lângă marele stareț părintele Iachint Unciuleac. De asemenea, i-a îndemnat pe credincioșii care doresc să își lărgească și mai mult orizontul cunoștințelor să lectureze exegeza sa la Evanghelia acestei duminici, intitulată Căutați mai întâi Împărăția cerurilor, cei mai grăbiți având la dispoziție Decalogul la Duminica a III-a după Pogorârea Sfântului Duh (despre grijile vieții), în care este subliniat pericolul preocupării exagerate pentru dobândirea celor pământești în detrimentul îngrijirii sufletului.
Întrucât astăzi este prăznuit mucenicul Iulian din Tarsul Ciliciei, un sfânt drag Înaltpreasfinției Sale, care în pofida tinereții a dat dovadă de tărie de caracter și de fermitate în asumarea condiției de creștin, sfârșind mucenicește pentru mărturisirea sa neînfricată, întâistătătorul Bisericii de pe aceste meleaguri a surprins într-un alt Decalog zece repere ale vieții celui ce L-a așezat în centrul existenței sale pe Mântuitorul Hristos. „Cultivă statornicia în credință, mai presus de orice câștig pământesc, asemenea Sfântului Iulian, unind curajul mărturisirii cu smerenia inimii, pentru că adevărații biruitori nu sunt cei care îi înving pe alții, ci cei care se biruiesc pe ei înșiși pentru Hristos.” este îndemnul care, împlinit, poate preface într-o filă de sinaxar viața celor care caută desăvârșirea.
Adresând un gând de felicitare și de binecuvântare celor pecetluiți în apa Sfântului Botez cu numele Sfântului Iulian, Părintele Arhiepiscop a citit apoi rugăciuni de dezlegare şi pentru sănătate, pentru vindecarea celor care se află în diferite suferințe, inclusiv a celor afectați de depresie, boală tot mai des întâlnită și care afectează bucuria și echilibrul vieții, dar și pentru reușita copiilor și tinerilor implicați în perioada următoare în examene.
Întrucât în zilele următoare credincioșii sunt așteptați în număr cât mai mare să participe la sărbătoarea hramului Catedralei Arhiepiscopale din Suceava – Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, arhim. Valerian Radu a reiterat bogatul program liturgic și cultural al acestor zile, evenimentele fiind transmise în direct pe paginile oficiale de Facebook și YouTube ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și partenerilor media.
Unul dintre cele mai așteptate momente din seria evenimentelor dedicate celui ce și-a dat viața pentru credința sa, Procesiunea „Calea Sfântului”, va avea loc în seara zilei de duminică, 21 iunie 2026. Începând cu ora 18:00, racla cu moaștele celui care ocrotește de veacuri ținuturile Moldovei va fi purtată pe străzile municipiului Suceava, însoțită de ierarhi, clerici, monahi, monahii și numeroși credincioși, într-o amplă procesiune, menită să reitereze bucuria aducerii lui în Cetatea de Scaun a domnului Alexandru cel Bun, dar și emoția reîntoarcerii neprețuitului odor, după 97 de ani de pribegie în Polonia (1686-1783).
Cei care au pășit între zidurile vechii ctitorii mușatine a lui Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă au trăit bucuria întâlnirii cu sfântul drag sufletului lor, prin închinarea la cinstitele lui moaște, așezate în aceste zile în baldachinul frumos împodobit și amplasat sub falnicii tei din curtea mănăstirii și prin dialogul purtat în rugăciune, Marele Mucenic al lui Hristos fiind cunoscut pentru nenumăratele minuni săvârșite de-a lungul timpului. Înainte de a se întoarce acasă, toți cei care au venit cu multă evlavie să îl cinstească pe sfântul ocrotitor al Cetății Sucevei au fost binecuvântați prin stropirea cu apă sfințită, primind și o iconiță cu chipul celui pe care îl consideră mijlocitor pentru ei înaintea tronului Preasfintei Treimi.
Daniela Livadaru
