Ierarhi din secolul al XIX-lea

† Isaia Baloșescu (1823 - 1834)

† Eugenie Hacman (1835 - 1873)

† Teofil Bendella (1873 - 1875)

† Teoctist Blajevici (1877 - 1879)

† Silvestru Morariu Andrievici (1880 - 1895)

† Andrei Ciupercovici (1896 - 1902)

 

 

 

Isaia Baloșescu ( 17 iulie 1823-14 septembrie 1834)

S-a născut în 5 ianuarie 1765 în comuna Putna, în familia preotului George Baloşescul şi Anastasia, născută Gherle. Chiar din copilărie s-a îndreptat spre călugărie, primind creşterea sa în şcoala clericală de la Rădăuţi.  A depus voturile monahale în 1 aprilie 1778 în mănăstirea Putna şi a fost hirotonit în 14 aprilie 1778  în diacon. La 9 decembrie 1783 a fost numit cancelar românesc pe lângă Consistoriul episcopal bucovinean nou înfiinţat, fiind totodată şi diacon episcopal, iar din 1789 ca protodiacon. În 1 noiembrie 1792 a fost numit egumen al mănăstirii Dragomirna şi în mai 1793 hirotesit arhimandrit al aceleiaşi mănăstiri. Prin decretul guvernial din 3 decembrie 1795, Nr. 31.904, a fost chemat ca referent în Consistoriu, iar cu decretul aulic din 9 septembrie 1796 a fost numit prim asesor al Consistoriului cu titlul şi salariul unui egumen de Putna. Cu rezoluţia împărătească din 24 decembrie 1807 a fost numit arhimandrit consistorial.

Prin rezoluţia împărătească din 17 iulie 1823 a fost numit episcop, fiind hirotonit în Carlowitz de către arhiepiscopul Ştefan Stratimirovics, în 7 noiembrie 1823 şi apoi în 7 decembrie 1723 a fost intronizat. A trecut la cele veşnice în 14 (26) septembrie 1834 în Cernăuţi, fiind înmormântat la mănăstirea Putna.  

 Eugenie Hacman ( 8 mai 1835 – 31 martie 1873)

Născut în anul 1793 în satul Văslăuţi,  s-a format sub atenta îngrijire a unchiului său Ignatie Hacman, pe atunci învăţător clerical şi apoi arhimandrit de mănăstire. Absolvind liceul din Cernăuţi, a fost trimis la Universitatea din Viena pentru a urma cursurile Facultăţii de teologie. După absolvire, în 1823  a depus voturile monahale şi a fost hirotonit pe timpul sedis vacanţei episcopale în Bucovina în acelaşi an de Arhiepiscopul şi Mitropolitul din Carlowitz Ştefan Stratimirovics întru diacon şi ieromonah. Pentru început a activat ca preot catehet la şcoala trivială şi după deschiderea Institutului teologic în Cernăuţi la 1827, ca profesor al studiului biblic al V. T. Cu rezoluţia imperială din 8 mai 1835 a fost numit episcop şi  hirotonit în 15 aug, 1835 în Carlovitz de arhiepiscopul Ştefan Stratimirovics şi apoi instalat în Cernăuţi în 11 octombrie 1835. Ca urmare a Deciziei împărăteşti din 23 ianuarie 1873 a fost numit episcopul Hacman, Arhiepiscop şi Mitropolit. Înainte de a fi avut loc întronizarea Eugen Hacman a trecut la cele veşnice în 31 mart, /12 apr. 1873. A fost înmormântat în Catedrala Mitropolitană din Cernăuţi, pe care a ctitorit-o.

Teofil Bendella ( 12 noiembrie 1873 – 21 iulie 1875)

S-a născut în 8 mai 1814, în familia fostului preşedinte al tribunalului penal din Cernăuţi. După absolvirea studiilor liceale şi teologice la Cernăuţi, a depus voturile monahale ăn noiembrie1836 şi trimis pentru completarea studiilor la Viena. Revenit în patrie a fost hirotonit în 26 decembrie1838 întru diacon şi numit prefect de studii la Seminarul clerical. La 6 octombrie 1838 a fost hirotonit preot şi numit rector al Seminarului clerical diecezan. În 1857 a fost numit arhimandrit consistorial. Prin decizia imperială din 13 noiembrie1873 a fost numit Arhiepiscop de Cernăuţi şi Mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei.A fost hirotonit arhiereu în 21 apr./mai 1874 la Sibiu de către Procopie Ivacicovici, Mitropolitul Românilor din Transilvania şi Ungaria. A fost instalat la Cernăuţi în 21 mai /2 iunie 1874 în bi­serica catedrală din Cernăuţi ca Mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei. A trecut la cele veşnice în 21 iulie/ 2 august1875 în Franzensbad din Boemia. A fost înmormântat la Cernăuţi în 29 iulie /10 august 1875.

Teoctist Blajevici (22 martie 1877- 27 iunie 1879)

S-a născut în 23 februarie 1807 ca fiul parohului din Tişăuţi. După terminarea studiilor şi căsătorie sa a fost hirotonit în 14 august 1832 în diacon şi a doua zi în preot, activând în parohiile Storojineţ şi apoi la Prisăcăreni. Rămas văduv în 1837, a depus voturile monahale şi numit spiritual iar din 1857, rector al Seminarului clerical diecezan. În anul 1863  a fost ale egumen la mănăstirea Dragomirna şi în 5 iulie1864 i s-a acordat rangul de arhimandrit iar în anul 1874  a fost numit arhimandrit consistorial şi vicar general arhiepiscopesc. În anul 1877 a fost numit arhiepiscop şi mitropolit şi hirotonit în 15/27 mai 1877, în biserica Sf. Treimi din Viena şi apoi instalat în 22 mai/3 Iunie 1877 în Cernăuţi. A trecut la cele veşnice în 27 iunie /9 Iulie) 1879 şi a fost înmormântat în cimitirul oraşului, iar în 26 mai /7 Iunie 1884 a fost strămutat în capela arhierească.

Silvestru Morariu Andrievici ( 12 martie 1880 – 3 aprilie 1895)

S-a născut în 14 noiembrie 1818 ca fiu de preot în Mitocul - Dragomirnei. Absolvind studiile teologice şi căsătorindu-se, a fost hirotonit în 1843 în diacon şi 29 iunie acelaşi an în preot şi trimis ca păstor sufletesc la Ceahor, fiind decretat paroh, activând aici 20 de ani, administrând o vreme şi protopopiatul Cernăuţi. În 1862 a fost numit referent auxiliar la Consistoriul episcopal şi profesor pentru tipic şi cântare bisericească la seminarul clerical şi şcoala cantorală. După reorganizarea Consistoriului în 1865 a fost numit, cu Decizia imperială din 6 iulie 1866, consilier consistorial. Rămas văduv, în 1874 a depus voturile monahale, fiind distins cu rangul de arhimandrit. În anul 1875 Universitatea din Cernăuţi i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa în Sfânta Teologie.  La 1 aprilie 1877, a fost numit prin decizie imperială arhimandrit consistorial şi vicar general arhiepiscopesc, iar în 12 martie 1880, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bu­covinei şi Dalmaţiei. În 6 /18 aprilie 1880 a fost hirotonit arhiereu în biserica „Sf. Treimi” din Viena şi în 27 aprilie /9 mai 1880 a fost instalat în biserica catedrală din Cernăuţi. A trecut la cele veşnice în 3/15 aprilie 1895 şi înmormântat în capela arhierească de la cimitirul oraşului Cernăuţi.

Arcadie Ciupercovici ( 16 februarie 1896 – 5 martie 1902)

S-a născut în 14 aprilie 1823 ca fiu de preot în Câmpulung şi a fost hirotonit, după absolvirea studiilor teologice şi căsătorie, în 19 octombrie 1847 întru diacon, iar în 26 octombrie întru preot activând la Toporăuţi. Din 1848 a fost numit paroh în Cernauca şi din 1853 în Milişăuţi. Rămas văduv în anul 1861, depune voturile monahale în 1866 şi a fost ales egumen al mănăstirii Putna. În 1874 a fost numit arhimandrit, în 23 iunie 1878 consilier consistorial, iar în 23 mai 1880 arhimandrit diecezan şi vicar arhiepiscopesc. În 16 februarie1896 a fost numit arhiepiscop al Cernăuţilor şi mi­tropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei. Hirotonit arhiereu în 7 /19 mai 1896 în biserica Sf. Treimi din Viena şi instalat în 7/19 mai în biserica catedrală din Cernăuţi. A trecut la cele veşnice în 5/18 martie 1902  fiind înmormântat în capela arhierească de pe cimitirul oraşu­lui Cernăuţi.