Muzeul Mănăstirii Bogdana, aflat sub streașina celei mai vechi biserici de zid din Moldova, cetate duhovnicească a Mușatinilor, a fost în după-amiaza zilei de duminică, 6 iulie 2025, gazda unui eveniment deosebit, prima ediție a Festivalului de Carte Veche „Tipăriturile bisericești – punte între trecut, prezent și viitor”. Manifestarea cultural-artistică, așezată sub egida Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române, s-a desfășurat la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Cultural al Centrului Eparhial, în colaborare cu Protopopiatul Rădăuți și cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava.
Din programul întâlnirii, care și-a propus, potrivit organizatorilor, „să revalorifice, în cheie contemporană, patrimoniul cultural și spiritual al tipăriturilor de tradiție ortodoxă păstrate în fondurile bibliotecilor parohiilor din cuprinsul eparhiei”, au făcut parte mai multe momente speciale, precum conferința despre cea mai importantă carte a umanității, Sfânta Scriptură, susținută de prof. univ. dr. Remus Rus, expoziția de carte veche și recitalul de muzică românească, toate contribuind la emoția potențată și lucrările extraordinare ale pictoriței Doina Mihăilescu din cadrul galeriei „Mai mult decât tăcere”.
Cea dintâi ediție a Festivalului de Carte Veche, ale cărui gazde au fost arhim. Irineu Lichi, stareț al Mănăstirii Bogdana, și pr. Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, a reunit oameni de cultură, iubitori ai artei și ai cărților, clerici, cadre didactice, tineri, precum și monahii de la mănăstirile din împrejurimi. Manifestarea s-a bucurat de prezența Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
După rostirea rugăciunii prin care s-a pus început bun evenimentului, festivitatea de deschidere a debutat cu cuvântul pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier eparhial al Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Amintind faptul că „Biserica a fost și rămâne un veritabil atelier de formare intelectuală și duhovnicească, istoria confirmând faptul că tiparul a pătruns în spațiul românesc prin intermediul slujitorilor Bisericii, iar primele cărți tipărite la noi au fost cărțile de cult: Evangheliare, Liturghiere, Psaltiri sau Ceasloave”, sfinția sa le-a vorbit celor prezenți despre cum a luat naștere ideea acestui proiect, dorința de a facilita accesul publicului larg contemporan la marile realizări ale tiparului de sorginte eclezială din epocile trecute fiind întărită și de Concursul eparhial „Cele mai îngrijite biblioteci și arhive parohiale”.
„Ideea organizării acestui eveniment cultural a încolțit în mintea noastră în a doua parte a anului trecut, atunci când am vizitat bibliotecile înscrise la ediția întâi a concursului eparhial Cele mai îngrijite biblioteci și arhive parohiale. În cadrul vizitelor am avut parte de diverse surprize: multe parohii dețineau un fond de carte veche, cu o vechime considerabilă, de 200, 300 sau chiar 400 de ani, dar și un fond de documente administrative cu o vechime de un secol sau chiar două secole. Pe toate acestea le-am reunit și le-am accesibilizat publicului larg, pe de o parte pentru a fi respectate și apreciate la justa lor valoare, iar pe de altă parte, ca un efort de mulțumire, de recunoștință față de bunii și străbunii noștri care și-au îndeplinit ascultarea cu mult multă acribie.”
În continuare, prof. univ. dr. Remus Rus, specialist în istoria și filosofia religiilor, reputat teolog, filosof și enciclopedist, autor al unor lucrări fundamentale dedicate spiritualității românești, a susținut Conferința „Biblia – carte veche și mereu nouă”. Subliniind valoarea celei mai importante cărți pentru credința ortodoxă, domnia sa a reliefat caracteristicile distincte ale lucrării care este considerată „Scrisoarea de dragoste a lui Dumnezeu adresată oamenilor” mai ales pentru poporul român. După exemplele oferite în cadrul prelegerii, evocări ale momentelor de la cursurile Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, frânturi din opera filosofului Martin Buber, toate conectate cu bucuria și mângâierea pe care sufletele o primesc în dar atunci când Cuvântul lui Dumnezeu se face cunoscut oamenilor, în încheiere oaspetele a făcut referire la cuvântul „dumnezeiască”, termen care se regăsește în titlul acestei cărți numai în variantele în limba română, accentuându-se astfel că „prin îndumnezeire ne adâncim în iubirea lui Dumnezeu”.
Publicul s-a bucurat apoi de un dar inedit în cadrul Festivalului de Carte Veche „Tipăriturile bisericești – punte între trecut, prezent și viitor”, recitalul de muzică românească veche susținut de arhid. Ieremia Sărmaș, viețuitor al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Acompaniat de vioară, nai și cobză, prin iscusința domnului Răzvan Mitoceanu, a domnișoarei Teodora Grosu și a domnului Romeo Grosu, preacuvioșia sa a dat cu măiestrie glas cântărilor renumitului compozitor Anton Pann, bucurând astfel inimile auditoriului.
După ce atmosfera secolului al XIX-lea s-a așezat duios între zidurile clădirii muzeu și în sufletele celor prezenți, incursiunea în timp a continuat cu prezentarea doamnei profesor Daniela Ceredeev, inspector școlar pentru disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Suceava, cea care a curatoriat expoziția de carte veche din fondul documentar al bibliotecilor parohiale din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, punctul central al festivalului. Domnia sa a împărtășit o parte dintre titlurile lucrărilor care alcătuiesc această galerie de carte, vechimea acestora, precum și elementele cu adevărat inedite care au stat la baza integrării în cadrul expoziției.
„Este o colecție de 50 de cărți bisericești tipărite în perioada 1711-1865, cărți care provin din parohii ale județului nostru, cărți care mărturisesc despre continuitatea și despre grija pe care Biserica a purtat-o neamului și oamenilor săi. Și lângă aceste 50 de cărți există 25 de volume de evidență, de cronici, de registre, de consemnări duhovnicești și de consemnări administrative care datează din 1797 până în 1954. În fiecare dintre ele străbate grija de a mărturisi adevărul de credință. Tocmai de aceea considerăm că, și e un truism acesta, tipăriturile bisericești, cărțile, au fost cele care au garantat unitatea neamului nostru. Oamenii iubeau cărțile bisericești pentru că le dădeau garanția că adevărul lor de credință va rămâne neștirbit. Cea mai impresionantă tipăritură pe care o avem în expoziție este o carte care nouă ne este cunoscută și din perspectivă literară, Lepturariul românesc, cel despre care Aron Pumnul spunea că a stat la temelia educației lui Mihail Eminovici, publicat în 1862, 1863, 1864 și respectiv 1865 la Viena. E încurajator să știm că într-o bibliotecă parohială, într-un sat din partea aceasta de țară, există o astfel de tipăritură păstrată în arhivele bisericii, ceea ce dovedește, și o repet, grija de a-și păstra adevărul de credință neștirbit.”
Alături de cărțile cu o valoare inestimabilă, publicul a avut ocazia de a admira și colecția de sigilii parohiale ale Mănăstirii Dragomirna, prin grija maicii starețe Maria Magdalena Gherghină, cea care s-a numărat printre oaspeții de seamă ai evenimentului, alături de monahii din obștea pe care o îndrumă duhovnicește.
Manifestarea, care s-a dorit „a fi un demers menit să revalorifice tezaurul scris al Bisericii și să scoată în lumină rădăcinile culturii noastre spirituale, aducând în prim-plan contribuția Bisericii la dezvoltarea limbii române și a culturii scrise prin mijlocirea tiparului”, s-a încheiat cu vizitarea galeriei de carte, cei prezenți exprimându-și bucuria de admira fragmente ale trecutului, reale mărturii ale istoriei.
Pr. Ștefan Mihalcea
Irina Ursachi