„Varsă lacrimi de pocăință pentru păcatele săvârșite, ca început al întoarcerii tale la Dumnezeu și ca temelie pentru o viață înnoită.” a fost unul dintre îndemnurile regăsite în textul Decalogului la Canonul cel Mare alcătuit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic pentru Denia Canonului Mare din a V-a săptămână din Postul Mare.
Plecând de la faptul că spovedania, pocăința și rugăciunea sunt remediile vindecării sufletești și trupești, mai cu seamă în timpului Postului Mare, călătorie duhovnicească către întâlnirea cu Dumnezeu cel Înviat, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ne aducem aminte că smerenia, iertarea, dragostea de aproapele și răbdarea sunt numai câteva dintre virtuțile pe care creștinul este bine să le dobândească în urcarea treptelor pocăinței.
Luni, 23 martie 2026, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit slujba Deniei Canonului Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, în cadrul căreia a citit în întregime Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul. Acest imn liturgic presupune rostirea a peste 250 stihiri a căror temă centrală o reprezintă părerea de rău pentru păcat și dorul pentru redobândirea curăției sufletului, urmate de cererea: „Miluiește-mă, Dumnezeule, miruiește-mă!”.
Răspunsurile liturgice au fost cântate antifonic de către membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu”, grupați în două strane, adăugând solemnitate și împodobind astfel slujba.
Special pentru acest moment din a cincea săptămână a Postului Sfintelor Paști, când în Bisericile Ortodoxe se citește Canonul cel Mare, imn ce ne determină să conștientizăm, prin intermediul modelelor de pocăință, amplitudinea păcatelor noastre și înstrăinarea de Dumnezeu pe care ne-o aduc păcatele, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a alcătuit Decalogul la Canonul cel Mare, publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Prin intermediul acestuia, Înaltpreasfinția Sa a îndemnat la cultivarea virtuții smereniei, condiție sine qua non a vieții în Hristos, piatra de temelie și începutul creșterii duhovnicești, pentru a ajunge la îndumnezeire, „părtășia la dumnezeiasca fire”.
La finalul slujbei, cuvântul de învățătură a fost rostit de către arhid. Paul Vlăduț Lungu, consilier eparhial în cadrul Sectorului Catehizare, Tineret și Educație pentru Viață al Centrului Eparhial Suceava.
Sfinția sa a vorbit despre semnificația uneia dintre cele mai adânci și mai impresionante slujbe ale întregului an liturgic, Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, explicând totodată de ce Biserica a rânduit ca acesta să fie citit luni, și nu miercuri: „pentru a da cinstire cuvenită atât praznicului Bunei Vestiri, cât și Canonului cel Mare”.
Subliniind faptul că pe parcursul acestei săptămâni pot fi identificate patru mari popasuri duhovnicești care ne servesc drept model și ajutor în urcușul nostru către Praznicul Sfintei Învieri: Denia Canonului cel Mare, Praznicul Bunei Vestiri, Denia Acatistului și Duminica Sfintei Maria Egipteanca, părintele consilier a afirmat că „toate acestea se completează reciproc și devin pentru noi un sprijin în lupta cu patimile.” Întrucât Canonul cel Mare reprezintă un moment de trezire duhovnicească și chemare la pocăință sinceră, mai ales spre finalul Postului Mare, credincioșii au fost îndemnați să își însușească pocăința ca un proces continuu, care trebuie trăit zilnic prin rugăciune, cercetare de sine, citirea Scripturii și împăcare cu aproapele, ducând la înnoirea vieții în Dumnezeu.
Canonul Sfântului Andrei Criteanul, renumit pentru profunzimea învățăturilor teologice, este una dintre cele mai cunoscute slujbe din perioada pregătirii pentru Praznicul Învierii Domnului, acesta fiind citit și în prima săptămână a Postului Sfintelor Paști, de luni până joi, la slujba Pavecerniței Mari. Numit și Canonul lacrimilor, imnul reprezintă un îndemn la pocăință, contribuind la întărirea creștinului în perioada urcușului duhovnicesc și la pregătirea pentru întâlnirea cu Dumnezeu Fiul.
Irina Ursachi