Conferința „Constantin Brâncuși – maestru al simplității desăvârșite”

foto_brancusi

Ziua Națională Constantin Brâncuși a fost marcată și în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Vineri, 19 februarie 2021, la împlinirea a 145 de ani de la nașterea marelui sculptor, Sectorul Cultural al Centrului Eparhial a organizat conferința online „Constantin Brâncuși – maestru al simplității desăvârșite”.

Evenimentul, transmis live pe pagina oficială de Facebook a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a adus împreună numeroși iubitori de artă și cultură. Invitatul serii, părintele inspector dr. Gabriel-Dinu Herea, a prezentat aspecte importante legate de viața și opera lui Constantin Brâncuși și a subliniat apartenența creștin-ortodoxă a acestuia.

Pentru început, părintele dr. Gabriel-Dinu Herea, inspector în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească al Centrului Eparhial Suceava, a adus în atenția participanților momentele care au marcat viața marelui sculptor. Copilăria trăită în Gorj, terminarea studiilor, drumul pe jos spre Paris și întâlnirile de care a avut parte sunt doar câteva dintre aspectele care au contribuit la formarea personalității artistului de geniu.

În semn de omagiu pentru cel mai mare sculptor al secolului al XX-lea, părintele inspector a subliniat valoarea universală a artistului, accentuând impactul extraordinar pe care l-au avut viziunea și limbajul maestrului în arta contemporană.

A fost adusă la lumină profunzimea credinței ortodoxe pe care geniul a purtat-o în suflet, precum și dorul și dragostea nemărginită pentru plaiurile natale. Pentru a scoate în evidență faptul că marele sculptor a fost un trăitor al credinței, părintele dr. Gabriel-Dinu Herea a adus mai multe exemple concrete din viața artistului și a făcut referire la cartea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, „Brâncuși – sculptor creștin ortodox”.

În prelegerea sa, invitatul a făcut trimitere și la elementele simbolice care se regăsesc în lucrările marelui sculptor, precum și la strânsa relație pe care acesta a avut-o cu strămoșii, fundamente care dovedesc simplitatea desăvârșită care l-a consacrat.

În final, părintele inspector i-a îndemnat pe cei prezenți în cadrul conferinței online să manifeste interesul față de cultură, prin documentarea, fie ea și prin imagini, a ceea ce a însemnat opera cu adevărat impresionantă a marelui sculptor.

 

Constantin Brâncuși

S-a născut la 19 februarie 1876, în satul Hobiţa, comuna Peştişani, judeţul Gorj. De mic s-a îndeletnicit cu cioplirea lemnului și fiecare obiect prindea viață în mâinile sale.

În anul 1898 a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, iar în 1902, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, iar în anul următor s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei. Lucrările sale au fost expuse pentru prima dată în anul 1907, la Societe Nationale des Beaux-Arts şi la Salonne d’Automne în Paris.

Prin operele cunoscute în întreaga lume, Constantin Brâncuși a reușit să înfățișeze, prin sculptură, însuși zborul și infinitul. Coloana fără sfârşit, Poarta Sărutului, Cumințenia Pământului, Domnișoara Pogany, Pasărea din văzduh sunt doar câteva dintre creaţiile care au avut un impact impresionant în ceea ce a însemnat arta secolului al XX-lea.

Majoritatea lucrărilor artistului pot fi admirate în cele mai mari muzee şi colecţii din lume; din păcate, prea puține se află în țară.

Numit „sculptorul nepereche”, „omul infinitului” sau „sculptorul sufletului românesc”, Constantin Brâncuși s-a arătat a fi un creștin-ortodox autentic.

Cel mai mare sculptor al secolului al XX-lea a trecut la Domnul  în data de 16 martie 1957.

Începând cu anul 2016, la data de 19 februarie, în România se sărbătoreşte Ziua Naţională Constantin Brâncuşi.

Leave a Reply