Două îndemnuri profunde ale Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, regăsite în Scrisoarea Pastorală „Nașterea Domnului – taina iubirii milostive care ni se dăruiește” și în cartea Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții – o sinteză pentru omul grăbit, au inspirat organizatorii să aleagă tema concertului de colinde din programul celei de-a șasea Chindii culturale de la Mănăstirea Moldovița, intitulat cum nu se poate mai frumos „Colinde și daruri pentru Pruncul Sfânt, pe genunchii Maicii Domnului”.
„Să înveșnicim, totodată, în noi, iubirea cu care L-a înconjurat Maica Sa, credința Dreptului Iosif, evlavia magilor, râvna păstorilor, uimirea îngerilor în fața smereniei Celui mai înalt decât cerurile, ca daruri curate și mulțumire întru dreptate aduse înapoi Fiului, întru Tatăl, prin Duhul Sfânt”, respectiv „În colinde se prelungesc rugăciunile stăruitoare către Maica Domnului din cadrul slujbelor bisericești, într-o adevărată Liturghie cosmică. Și da, Maica Domnului este o permanentă rugătoare și mijlocitoare înaintea Fiului său, atât pentru oameni, cât și pentru întreaga creație” au reprezentat călăuzirea arhierească pentru făurirea unui proiect de suflet, inițiat de prof. Daniela Ceredeev, inspector pentru disciplina religie în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Suceava.
Alături de împărtășirea prin colind a bucuriei venirii în lume a Mântuitorului Iisus Hristos, evenimentul a oferit ocazia, încă de la anunțarea concertului, ca oamenii cu suflet mare să poată oferi daruri de drag copiilor și vârstnicilor din instituțiile de ocrotire socială, rătăciți pentru un timp dintre cei dragi ai lor.
Concertul a fost organizat în seara zilei de joi, 11 decembrie 2025, cu binecuvântarea și susținerea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, de Mănăstirea Moldovița, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Cultural și Sectorul Media și Comunicare, și Societatea Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop”.
A devenit deja o tradiție ca Mănăstirea Moldovița, a cărei obște este îndrumată duhovnicește de stavrofora Ecaterina Vicleanu, să fie gazda Chindiilor culturale care, în cele șase ediții, au fost prilej de tihnă, bucurie, cunoaștere și descoperire, seria acestor manifestări culturale, spirituale, duhovnicești și educaționale urmând să continue și în anul care vine.
Cei dintâi colindători care au poposit sub streașina Mănăstirii Moldovița au fost membri ai Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni”, de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, coordonați de dl profesor Vasile Schipor, director al unității de învățământ.
După colinde și cântecele specifice acestei perioade a Postului Bucuriei, care s-au dorit a fi primite „ca un acatist, ca un imn de laudă”, în ctitoria Mușatinilor a răsunat darul pregătit de Grupul Folcloric „Balada”, coordonat de doamna prof. Maria Tănasă. Spre bucuria spectatorilor, copiii și tinerii au adus la lumină cântece tradiționale, dar și un moment artistic deosebit, „un măiestrit și înduioșător crâmpei de poveste și de povestit, desprins parcă din vremuri de odinioară, când, la lumina fânarelor și-n scârțâitul omătului sub călcătura opincilor, cântau pe la vetre de suflet copiii și rechemau acasă bucuria”.
Concertul care a dăruit raze de lumină în inima publicului prezent fizic, dar și celui din mediul online, întrucât Chindia culturală a fost transmisă în direct pe canalele media ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și ale colaboratorilor, a continuat cu momentul pregătit de Corala de familie „Almiria”, coordonată de doamna prof. Almeria Miron. Imnul iubirii, regăsit în capitolul al treisprezecelea din Epistola întâi către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, i-a emoționat adânc pe cei care au ascultat-o pe tânăra Mara Miron, cu „duioșia și farmecul cuvântului scripturistic așezat în versuri și-n cânt”.
Un dar înălțător de colind, de cuvânt bun, înțelept, curat și sfânt a fost adus mai apoi de Corala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, dirijată de părintele prof. Lucian Tablan-Popescu. Corala a luat naștere în anul 1869 la inițiativa marelui compozitor Ciprian Porumbescu, la acea vreme elev, și a profesorului său, Ștefan Nosievici. După o istorie care a cunoscut perioade de înflorire, dar și de încercare, odată cu reînființarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților în anul 1990, corala s-a remarcat printr-o bogată activitate liturgică, desfășurată mai ales la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”. Totodată, aceasta a susținut mai multe turnee de colinde în străinătate, bucurând astfel spectatori din Elveția, Franța, Germania, Italia și Austria. În vara acestui an, corala a obținut Marele Premiu la Concursul internațional Chorus Inside din Croația. Din repertoriul împărtășit în această seară au făcut parte colinde „izvodite din iubire, credință și evlavie față de Pruncul Cel Sfânt și față de Preasfânta Sa Maică”.
Prezent la eveniment, pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a transmis gândul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic. Totodată, sfinția sa a făcut o retrospectivă a celor șase ediții desfășurate în cadrul Chindiilor de la Mănăstirea Moldovița.
A urmat oferirea unor distincții de vrednicie din partea chiriarhului locului „pentru remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”. Părintele consilier cultural a înmânat Ordinul Eparhial „Crucea Bucovinei,” cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, părintelui prof. Lucian-Ionuț Tablan-Popescu și doamnei preotese prof. Valentina-Maria Tablan-Popescu.
În cadrul întâlnirii de pe „prispa Crăciunului”, prof. Daniela Ceredeev i-a încurajat pe cei care s-au bucurat de darul colindului să nu-i rătăcească din gând, din rugăciuni și din grijă pe cei care s-au înstrăinat de dragii lor. „Și-au și sosit primele daruri de sărbătoare! 105, până acum. Daruri oferite de profesori din mediul preuniversitar și din cel universitar, care – de altfel – în fiecare an ni se alătură, în grija noastră de a le deveni măcar și în răstimpuri mângâiere bunicilor de la Solca și copiilor din case de tip familial. O spun mereu, mi-e neîncăpător mulțumesc-ul pentru fiecare bunic și pentru fiecare copil către care ajunge un astfel de semn de grijă și de iubire de semeni. Așa cum a și fost gândul nostru dintâi, așezăm darurile acestea mai întâi pe genunchii Maicii Domnului, că ea va ști să înmulțească grija și bucuria. Și noi, măicuța stareță și eu, ne vom îngriji ca toate-toate să ajungă, chiar de mâine, la cei în care ne așteaptă Blândul Iisus.”