În urma apariției unor materiale de presă care aduc acuzații nefondate la adresa Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în legătură cu presupuse presiuni și abuzuri în contextul schimbării stareței de la Mănăstirea Moldovița, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților face următoarele precizări:
1. Schimbarea unui stareț/starețe în cadrul unei mănăstiri ortodoxe nu este un act arbitrar, ci o prerogativă canonică a ierarhului locului potrivit articolului 78, alineatul (2) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române: „Starețul (a) și egumenul (a) se numesc direct de chiriarh.” Prin urmare, chiriarhul poate numi prezidiar starețul/stareța unei mănăstiri, așa cum, și stavrofora Benedicta Tatulici a fost numită prezidiar de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, nu prin alegerea obștii, la conducerea mănăstirii.
2. Luând în considerare avalanșa declarațiilor recente ale stavroforei Benedicta Tatulici, constatăm că adevăratul ctitor al Mănăstirii Moldovița nu ar mai fi, așa cum consemnează istoria, voievodul Petru Rareș, ci chiar însăși sfinția sa.
3. O asemenea elogiere a realizărilor, ca în pilda vameșului și a fariseului, în care memoria celor aproape cinci veacuri de tradiție este eclipsată de contribuția unei slujitoare a mănăstirii, denotă o viziune disproporționată și, din păcate, profund individualistă. Or, în viața monahală, mai ales atunci când ți se încredințează o ascultare vremelnică, accentul ar trebui cadă nu pe popularitate, și nici pe capitalul simbolic personal, ci pe slujirea smerită și pe lucrarea tăcută pentru Hristos și Biserică.
4. Referitor la afirmațiile privind unele presiuni exercitate asupra maicii stavrofore Benedicta Tatulici, Arhiepiscopia respinge categoric orice acuzație de amenințare sau intimidare, regretând, totodată, că se face uz de o retorică agresivă, cu scopul de a inflama opinia publică și de a discredita autoritatea bisericească, într-un moment în care dialogul și discernământul ar trebui să primeze.
5. Este regretabilă denigrarea actualei starețe, stavrofora Ecaterina Vicleanu, apărută în interviul lansat în mass-media de stavrofora Benedicta Tatulici, mai ales că aceasta este cea care a luat-o sub mantie atunci când stavrofora Ecaterina a fost tunsă în monahism. Totodată, precizăm faptul că în arhiva Centrului Eparhial nu există niciun înscris care să susțină acuzațiile nepotrivite legate de viața privată a Maicii Ecaterina, aceasta determinând pe chiriarhul locului să-i încredințeze ascultarea de stareță.
6. În legătură cu verificarea bunurilor mănăstirii, pentru a asigura o analiză obiectivă și completă, a fost constituită o comisie de specialiști, care va analiza declarațiile scrise ale Maicii Benedicta privind cauzele lipsurilor din inventar și alte aspecte legate de gestionarea patrimoniului mănăstirii.
7. Referitor la afirmația jurnalistului M.C. în preambulul interviului stavroforei Benedicta Tatulici, potrivit căreia schimbarea din funcție a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Nectarie Clinci ar reprezenta o „dezrădăcinare” de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, se impun următoarele precizări pe baza actelor de cancelarie: la data de 9 octombrie 2024, la Cancelaria Centrului Eparhial Suceava a fost primită adresa nr. 7222/09.10.2024 din partea Mitropoliei Basarabiei, semnată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru, prin care se solicita Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților binecuvântarea pentru „includerea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Nectarie Clinci pe lista de candidați la treapta de Episcop-vicar.”
În aceeași zi, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a transmis către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel o adresă prin care a prezentat această solicitare, în vederea obținerii unui punct de vedere oficial. La data de 10 octombrie 2024 a fost primită rezoluția cu nr. 7256/10.10.2024, prin care se recomanda „amânarea alegerii de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului până la clarificarea situației politice din Republica Moldova.”
Ulterior, în data de 13 ianuarie 2025, Mitropolia Basarabiei a transmis, atât către Arhiepiscopia Sucevei, cât și către Patriarhia Română, o nouă adresă în care confirma stabilizarea situației politice și solicita reluarea demersurilor pentru includerea Preacuviosului Părinte Nectarie în lista candidaților eligibili, exprimând convingerea că „alegerea sa va contribui în mod decisiv la consolidarea lucrării Bisericii Ortodoxe Române.”
În urma acestei solicitări, Patriarhia Română, prin Secretariatul Sfântului Sinod, a comunicat aprobarea acordării binecuvântării pentru înscrierea Părintelui Arhimandrit Nectarie Clinci pe lista candidaților eligibili pentru treapta de Episcop-vicar.
Drept pentru care, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a transmis, prin adresa nr. 137/15.01.2025, către Mitropolia Basarabiei, acordul de binecuvântare pentru această propunere.
Ca atare, toate demersurile menționate confirmă în mod clar că plecarea Părintelui Arhimandrit Nectarie Clinci nu s-a realizat prin voința unilaterală a ierarhului locului, ci ca urmare a dorinței și voinței exprimate direct de către Sfinția Sa și ca urmare a solicitărilor și aprobărilor succesive venite din partea Mitropoliei Basarabiei și Patriarhiei Române. Așadar, afirmațiile privind presupusa sa alungare sau îndepărtare din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților sunt complet neîntemeiate și profund tendențioase.
8. Arhiepiscopia își exprimă deschiderea pentru dialog responsabil și echilibrat cu reprezentanții mass-media, în limitele respectului reciproc și ale adevărului. Ne dorim ca în spațiul public să nu mai fie promovate relatări trunchiate sau bazate pe surse, care pot afecta imaginea Bisericii și liniștea credincioșilor și încurajăm ca în astfel de situații să fie solicitat și punctul de vedere oficial al instituției.
Îndemnăm la rugăciune, pace și înțelepciune, pentru ca aceste frământări să fie depășite în spirit creștinesc și cu încredere în lucrarea Duhului Sfânt în viața Bisericii.