Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna februarie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sf. Mitropolit Dosoftei”
În seara zilei de 12 februarie 2025, în Catedrala cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, din municipiul Câmpulung Moldovenesc, începând cu ora 17, a avut loc o nouă întâlnire a preoților din cercul pastoral nr.1, „Sf. Mitropolit Dosoftei”, Câmpulung Moldovenesc, cerc coordonat de către preot doctor Macar Ilie, preot paroh la biserica „Sf. Nicolae” din municipiu. Programul a debutat cu săvârșirea slujbei Acatistului Acoperământului Maicii Domnului.
După rânduiala de rugăciune, P.C. preot Șuiu Alexandru Iulian, coslujitor la biserica amintită a susținut referatul intitulat „Mărturisitorii români din temnițele comuniste – ofrandă pentru ispășirea noastră”. Din cuprinsul lucrării, cităm următoarele: „Comunismul a încercat în anii 1945-1947, să zdruncine credința în mod subtil. Însă odată cu fraudarea alegerilor din 1946 și intrarea la guvernare a așa-zisului Bloc Democratic din România, țara noastră intră în linie dreaptă în procesul de bolșevizare, proces care a durat 53 de ani și care încă își mai face resimțită prezența în unele structuri ale statului de astăzi.”
În cele ce au urmat, s-a prezentat succint viața câtorva martiri ce au pătimit sub regimul Comunist, personalități precum Sf. Mărturisitor Constantin Sârbu, Sf. Pr. Mărturisitor Liviu Galaction Munteanu, Ioan Ianolide, Aspazia Oțel Petrescu și Elisabeta Rizea.
Au luat mai apoi cuvântul unii dintre părinții prezenți care au vorbit despre situația precară din acea perioadă și despre chinurile prin care au trecut cei întemnițați pe nedrept, înfățișând realitatea crudă din acele timpuri. Pe final a conchis Pr. protopop Aurel Goraș concluzionând faptul că, ar fi indicat ca noi, cei de acum, să omagiem cu mai mult interes și recunoștință personalitățile „radiate” am putea spune din viața și registre în urma proiectelor diabolice puse în aplicare de către reprezentanții regimului comunist, rămânând totuși memoria și exemplul demn de luat în seamă.
În final s-a intonat imnul închinat Preasfintei Fecioare „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfinții Români”
În seara zilei de luni, 10 februarie 2025, a avut loc o nouă întâlnire a membrilor cercului pastoral „Sfinții Români” – Valea Bistriței, la Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, Crucea. Preoții din zonă, sub protia preotului Norocel Bogdan, misionar protopopesc, au săvârșit Taina Sfântului Maslu de obște. In continuare, gazda întâlnirii, preotul paroh Ungurean Radu, care este și coordonatorul cercului pastoral zonal, a susținut un referat cu tema „Biserica Ortodoxă Română de la Autocefalie la Patriarhie”, din care reținem următoarele idei: „Relația cu Patriarhia Ecumenică s-a limitat și s-a concretizat la nivelul următoarelor aspecte: în primul rând, după alegerea în funcție, mitropoliții români primeau binecuvântarea de Ia Patriarhul Ecumenic, primeau Sfântul Mir de la Patriarhul Ecumenic și îl pomeneau pe acesta la slujbe. Toate celelalte componente fundamentale de organizare bisericească erau strict interne, fără vreun amestec extern bisericesc.”
„În dimineața zilei de 4 februarie 1925, Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei — născut în Stulpicani, a făcut propunerea, semnată de șapte ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii noastre, ca Mitropolia Ungrovlahiei, cu scaunul mitropolitan din București, să fie ridicată la rangul de Patriarhie, iar Mitropolitul Ungrovlahiei, ca primat al României, care de drept este și președintele Sfântului Sinod, să poarte titlul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Naționale Române cu reședința în București. ”
După referat, preotul misionar l-a felicitat pe părintele paroh pentru referatul alcătuit, o adevărată lecție de istorie. Totodată, a adresat credincioșilor un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre faptul că Biserica, fiind formată din oameni, traversează și istoria, cu tot ce presupune această traversare, asemenea unei corăbii pe valurile învolburate sau mai liniștite ale mării lumii acesteia, la cârmă fiind Hristos Domnul, Capul Bisericii. Mântuitorul a spus că acolo unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu, în mijlocul lor (Matei 18, 20). Prezența Mântuitorului se observă mai ales în viața Sfinților, iar ca o dovadă a faptului că Biserica este vie, are prezența Mântuitorului și harul Duhului Sfânt, Care sfințește și desăvârșește pe oameni, este faptul că, indiferent de vremuri și de istorie, unii dintre oameni duc o viață de sfințenie. Recent, în data de 4 februarie, s-au împlinit 100 de ani de când Biserica Ortodoxă din România a fost ridicată la rang de Patriarhie, iar bucuria acestei aniversări a fost încununată de recunoașterea sfințeniei a 16 fii ai Bisericii strămoșești, care au fost trecuți în calendar ca Sfinți și noi mijlocitori înaintea lui Dumnezeu pentru poporul român. De aceea, se cuvine să dăm slavă lui Dumnezeu că este cu noi, cu binecuvântarea și purtarea de grijă.
La final, după obicei, credincioșii prezenți au fost miruiți cu untdelemn sfințit la Sfântul Maslu, iar preotul paroh a mulțumit tuturor pentru prezență.
CERCUL PASTORAL NR. 3
„Sf. Cuv. Daniil Sihastru”
Preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Daniil Sihastru”, s-au întâlnit în data de 14 februarie 2025, începând cu ora 17, la biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” a Parohiei Gemenea. In prima parte a evenimentului, s-a săvârșit Taina Sântului Maslu, avându-l pe Pr. Protopop Aurel Goraș în centru, înconjurat fiind de un numeros sobor de preoți, toți membri cercului pastoral. După săvârșirea Sfintei Taine, părintele protopop a rostit un cuvânt de învățătură, vorbind credincioșilor prezenți despre importanța rugăciunii pentru ceilalți, ca semn al dragostei dintre oameni. Taina Sfântului Maslu este un bun prilej de a purta în rugăciune pe ceilalți din familia cu cunoștințele noastre, cu toții având mare trebuință de ajutorul lui Dumnezeu, pentru vindecarea bolilor dar mai ales pentru iertarea păcatelor.
În continuare, părintele paroh, Ordinschi Iulian, a susținut referatul pregătit pentru acest prilej, în fața credincioșilor prezenți, intitulat „Duhovnic sau psiholog”.
„Duhovnicul este omul Duhului, persoana prin care lucrează Duhul lui Dumnezeu, însă lucrează asupra celorlalți atâta vreme cât mai întâi este viu și lucrător în viața lui. El devine om duhovnicesc printr-o muncă asiduă, prin efort continuu și prin modelarea propriei persoane în lumina poruncilor lui Dumnezeu, care sunt sfinte și sfințitoare.”
După miruirea credincioșilor a urmat sesiunea de discuții pe baza temei prezentate, supervizată de către Pr. Protopop.
Fiecare dintre părinții prezenți au luat cuvântul exprimându-și în parte opinia personală cu privirea la relația preotului, în calitate de duhovnic cu credincioșii pe care trebuie să păstorească pe cărările întortochiate ale acestei vieți vremelnice, pentru ca în final, fiecare dintre aceștia, să ajungă la limanurile cele înseninate din grădina Edenului. Au subliniat de asemenea faptul că nu ar fi rău ca cei în cauză să urmeze câteva cursuri de psihologie sau doar să poarte câteva discuții în scop informativ cu un psiholog. Pentru ca în urma acestora să poată privi persoana în cauză și dintr-o perspectivă psihologică, ca astfel cu spirit duhovnicesc îmbinat cu o gândire psihologică să ofere cea mai bună rezolvare oricărui fel de probleme cu care se confruntă credincioșii săi.
Concluzia a fost formulată de Pr. Protopop, care a subliniat faptul că în misiunea duhovnicească pe care o are fiecare preot în parohia sa este nevoie mai mult decât orice să se cultive virtutea discernământului, pentru ca astfel să nu existe pericolul de a cădea în vreo extremă.
La final ca de obicei întâlnirea s-a încheiat cu cântarea „Cuvine-se cu adevărat”, imn închinat Maicii Domnului.
CERCUL PASTORAL NR. 4
„Mărturisitorii dreptei credințe”
Întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 4, denumit „Mărturisitorii dreptei credințe și coordonat de părintele doctor docent Valică Mihai, de la Catedrala „Sfânta Treime”, Vatra Dornei, s-a desfășurat marți, 18 februarie 2025, la Parohia „Sf. Gheorghe” din municipiul Vatra Dornei. Ședința a fost precedată de oficierea slujbei Acatistului Bunei Vestiri.
După săvârșirea slujbei, a urmat expunerea referatului cu titlul: „Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor – mărturisitor și martir în temnițele comuniste”, care a fost susținut de către părintele paroh, Ganță Bogdan. Din cuprinsul referatului cităm următoarele:
„Părintele Daniil, după numele de schimnic al Rarăului, iar pe numele său de mirean, Alexandru Teodorescu, s-a născut la 24 decembrie 1896 în București. Este cunoscut de asemenea sub pseudonimul său literar Sandu Tudor, gazetar, mare imnolog și poet mistic român contemporan, mărturisitor și sfințit mucenic, model și ajutor deopotrivă monahilor și intelectualilor creștini ortodocși. Mai este cunoscut și ca Monahul Agaton de la Mănăstirea Antim sau Daniil de la Rarău. De la Floarea de foc la Rugul Aprins și de la Athos, prin Antim și Rarău, la Aiud, Părintele Daniil a înaintat continuu în viața duhovnicească, în vederea luminoasă și mărturisirea aprinsă a lui Hristos. În ziua de 17 noiembrie se împlinesc 63 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.”
La finele prezentării refratului, a luat cuvântul Pr. Dr. docent Mihai Valică, în calitate de coordonator al acestui cerc, prezentând în ansamblu câteva repere, mai eligibile, care constituie motivul plauzibil pentru care Pr Daniil este vrednic de a fi trecut în rândul sfinților prin canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română. Viața sa tumultoasă și din punct de vedere cultural dar și religios, mărturiile transmise prin viu grai iar mai apoi în scris despre personalitatea părintelui îl fac demn de a fi considerat ca fiind cu nimic mai prejos față de Sfinții canonizați anul acesta.
Au luat mai apoi cuvântul și unii dintre părinții prezenți, care prin expunerile lor i-au dat credit și au întărit cele afirmate de părintele Mihai, iar concluziile au fost conturate de către Pr. Protoiereu, fiind și sfinția sa prezent în cadrul acestui cerc, care l-a felicitat pe părintele referent pentru referatul bine structurat și alcătuit cu multă conștiinciozitate, propunând ca această tematică care poate fi numită generic Sfinții închisorilor trebuie tratată cu totul și cu totul altă manieră, mai exact atunci când audiem un astfel de referat pe lângă cumulul de informație pe care îl asimilăm, ar trebui privit ca un moment de reflecție și de reculegere, foarte profundă.
Seara s-a încheiat cu poza de grup, iar mai apoi prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 5
„Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”
Joi după-amiază, în data de 13 februarie 2025, Parohia Ortodoxă „Sf. Ap. Petru și Pavel”, comuna Floreni a fost gazda întâlnirii lunare a preoților care fac parte din cercul pastoral nr.5, aflat sub ocrotirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de preot doctor Rusu Ilie, de la Parohia Ciocănești.
Cu acest prilej, începând cu ora 17, membrii cercului pastoral au săvârșit Slujba Trisaghionului, în memoria ctitorilor sfântului locaș.
După rânduiala de rugăciune, părintele paroh, Doroftiesii Sorin, a susținut referatul pregătit pentru această întâlnire pastorală, cu titlul „Catedrala Mântuirii Neamului – simbol al unității de credință și de neam”, din care cităm:
„Evenimentul istoric al sfințirii a început cu dedicarea catedralei tuturor celor care și-au jertfit viața pentru unitatea noastră de credință și de neam. În, 24 noiembrie, Patriarhul României a depus în piciorul Sfintei Mese, într-un gest cu valoare de simbol liturgic și patriotic, lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți și s-a rugat pentru sufletele lor.”
„Catedrala Mântuirii Neamului din București este o biserică promisă românilor de aproape 140 de ani nu doar de Biserica Ortodoxă, ci și de Stat, și atâta vreme amânată. Catedrala Națională stă sub dublul semn al Independenței și al Unirii. Simbolic, realizarea acestui proiect în orizontul Centenarului este expresia directă a redobândirii libertății religioase într-o Românie care a avut atât de mult de suferit în perioada comunistă, a spus Victor Opaschi.”
Concluziile au fost formulate de către părintele misionar protopopesc Norocel Bogdan, care a subliniat faptul că Biserica Ortodoxă Română a fost asemenea unei corăbii purtată de valurile învolburate, dar care după multă stăruință a ajuns la limanul cel liniștit care se constituie prin Proclamarea și ridicarea Bisericii la rangul de Patriarhie și punerea „pietrei de temelie” pentru construirea unei Catedrale Naționale sub denumirea generică de Catedrala Mântuirii Neamului.
Seara de prelegere s-a încheiat prin intonarea cântării închinate Maicii Domnului „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL nr. 6
„Sf. Ap. Andrei”
Întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 6, așezat sub ocrotirea cerească a Sfântului Apostol Andrei, coordonat de către părintele Petrovici Ovidiu, a avut loc în data de 17 februarie 2025, în biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” a Parohiei Panaci.
Programul a debutat cu săvârșirea slujbei Acatistului Sf. Teodor Tiron și Teodor Startilat.
În continuare, părintele paroh, preot Petrovici Ovidiu, a dat citire referatului pregătit pentru acest prilej, în cadrul Anului omagial, referat intitulat „Duhovnicul prieten sau guru”, din care cităm:
„In preotul duhovnic, ucenicul nu trebuie să vadă doar pe cel ce predică, pe cel ce mustră, ci și pe cel ce iubește. Duhovnicul este cel ce iubește cu iubirea lui Hristos. Dacă fiul duhovnicesc poartă cu sine chipul moral al părintelui sufletesc, acesta din urmă poartă cu sine neputințele celui dintâi. Duhovnicul nu este un depozit de iertare care se administrează fără discernământ. Din iubire duhovnicul iartă, dacă aceasta zidește și tot din iubire leagă, nu iartă, tot pentru a zidi.”
Pe lângă referatul pregătit, părintele a vorbit despre întâlnirile avute cu mari duhovnici români, în timpul studiilor la Seminarul de la Neamț, cum au fost Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, dar și în timpul studiilor la Institutul Teologic de la București, când a avut șansa să-l asculte pe Sfântul Cuvios Sofian de la Antim. De la acești mari duhovnici au rămas multe învățături și sfaturi, pe care fiecare preot le poate utiliza cu mult folos în pastorație, pentru a ajuta credincioșilor în lupta cu patimile și în progresul în viața duhovnicească.
Expunerea a fost urmată de luări de cuvânt ale preoților prezenți, care au apreciat calitatea materialului pregătit cu multă seriozitate de părintele Petrovici Ovidiu. De asemenea, luând cuvântul, preoții au vorbit despre rolul și importanța pe care psihologia îl ocupă în prezent, în societatea modernă, de cele mai multe ori în defavoarea psihologiei. Titlul temei este o interiogație, dar poate fi și o capcană, după cum a ținut să subliniere preotul Zelincă Daniel de la Parohia Coverca. Duhovnicul nu poate fi un guru. Duhovnicul este cel care îl pune în centru pe Hristos, pe când un guru, în tradițiile orientale, se pune în centru pe sine, având pretenția să fie el ascultat de discipoli, ca cel care deține rețeta desăvârșirii. Această abordare este periculoasă. În Biserică suntem chemați să-l avem pe Mântuitorul Iisus Hristos ca model, spre El să avem toată atenția noastră, de la El să așteptăm iertarea păcatelor noastre și creșterea în viața duhovnicească. Pe de altă parte, duhovnicia se învață prin multă experiență, în scaunul de spovedanie, nu la facultate, ci în întâlnirea cu oamenii și cu rănile lor sufletești.
Concluziile au fost formulate de preotul misionar, Norocel Bogdan, care a subliniat faptul că preotul duhovnic nu poate fi înlocuit, nici de psihologi, nici de alți antrenori personali sau lideri spirituali de influență orientală. In acest sens, suntem datori să jertfim timp, să acordăm atenție și să ne rugăm pentru toți cei care au fost încredințați spre păstorire și povățuire.
Intâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sf. Cuv. Vasile de la Moldoviţa”
În data de 11 februarie 2025, marți după-amiază, membri cercului pastoral „Sfântul Cuvios Vasile de la Moldovița”, s-au întâlnit la Sediul Muzeului Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, organizator fiind părintele profesor Botezat Mihai, în calitate de ghid al muzeului. Activitatea a debutat, cu un tur al Muzeului Lemnului, în care părintele ne-a oferit o frumoasă și bogată descriere a expozițiilor de natură lemnoasă, completând totodată, cu povestiri istorice sau simbolice alăturate obiectelor expuse.
A urmat a doua parte a întâlnirii, în cadrul căreia părinții din cercul pastoral au citit Acatistul Sfinților Români din închisorile comuniste, în camera de ședințe de la mansarda Muzeului, care a fost frumos amenajată cu portrete ale unor sfinți canonizați sau propuși spre canonizare, iar mai apoi a susținut referatul intitulat „Nu ne răzbunați – slogan ori mod de viață”. Din cuprinsul lucrării, notăm următoarele:
„Se făceau arestări în masă, iar deținuții, după ce erau anchetați de securitate, erau distribuiți în închisori sau trimiși în lagărele de muncă forțată. Persoanele arestate erau supuse nu numai unor regimuri severe de teroare și privațiuni, ci și unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. Spre exemplu, ceea ce s-a întâmplat la Pitești între 1949 si 1951, cu unele ecouri și în alte închisori politice, chiar nu are asemănare. Nici unul dintre termenii „Fenomenul Pitești, ” „Experimentul Pitești” sau „Reeducarea de la Pitești” nu reușește să cuprindă suficient de amplu și de profund ceea ce s-a petrecut acolo.”
„Pentru noi cei de astăzi, este imposibil să înțelegem ce au îndurat oameni de la oameni și la ce nivel a fost dusă cruzimea deținutului sucevean Eugen Țurcanu, cel care a propus și s-a ocupat de implementarea programului de reeducare.”
„Reeducarea însemna acceptarea ideologiei ateist-comuniste și de aceea tortura fizică era completată de tortura psihică, fiind siliți să renunțe la propriile valori și convingeri și să blasfemieze simbolurile religioase. Așa s-a ajuns la liturghiile negre, slujbe religioase oficiate în batjocură, la care victimele erau forțate să participe”
În continuare am avut parte de o surpriză plăcută, prin prezența în mijlocul nostru a domnului Vladimir Flocea din Pojorâta, un nepot de al Sf. Iraclie Mărturisitorul din Basarabia, sfânt canonizat prin hotărârea Sf. Sinod anul acesta. Bătrânul ne-a vorbit puțin despre viața tumultoasă a Sfântului, greutățile prin care a trecut dar și izbânzile avute și performanțele pe care le-a atins acesta, fiind considerat un autodidact capabil să învețe de unul singur câteva limbi străine și să asimileze un bogat bagaj de cunoștințe. De asemenea ne-a povestit efortul pe care l-a depus pentru a reuși să găsească mormântul Sfântului, întâmplarea minunată ce s-a petrecut în momentul găsirii mormântului, și demersurile urmate pentru a deshuma osemintele/moaștele Sfântului.
La finala luat cuvântul Pr. Protopop fiind și sfinția sa prezent, mulțumind și felicitându-l totodată pe Pr Mihai pentru deosebita prelegere susținută și surprizele de care ne-a făcut părtași. A mulțumit de asemenea tuturor celor prezenți pentru atenție și interesul arătat, invitându-i pe toți deopotrivă la o mică gustare ce a fost oferită de organizatorii evenimentului.
CERCUL PASTORAL NR. 8
„Sf. Ier. Spiridon”
În data de 6.02.2025, parohia Moldova Sulița, a fost gazda unei noi întâlniri a cercului pastoral zonal, cerc aflat sub ocrotirea cerească a Sfântului Ierarh Spiridon și coordonat de părintele Horga Alexandru.
Evenimentul a debutat cu săvârșirea Tainei Sf. Maslu sub proția Părintelui Misionar Protopopesc Bogdan Norocel înconjurat de un sobor de preoți membrii ai cercului pastoral.
În continuare, după miruirea credincioșilor, părintele paroh Colățan Ștefan, gazda evenimentului, a susținut referatul cu titlul „Patriarhul Miron Cristea- Vrednic păstor de suflete și regent al României”, din care cităm următoarele:
„Patriarhul Miron Cristea (1868-1939) este una dintre cele mai remarcabile personalități din istoria României. A fost primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române și un fervent susținător al idealurilor naționale, având un rol crucial în realizarea Marii Uniri de la 1918, iar implicarea sa în viața politică și socială a României, alături de contribuțiile sale intelectuale și religioase, îl plasează printre cei mai importanți lideri români din perioada interbelică.”
„Este remarcabil rolul său în înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918, fiind unul dintre cei mai însemnați lideri ai românilor transilvăneni. Marea Unire de la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost un moment culminant în istoria României, marcând unirea tuturor provinciilor locuite de români, Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Regatul României, într-un singur stat național, rezultatul unei lungi lupte pentru drepturile naționale ale românilor din Austro-Ungaria, lupte în care Miron Cristea a jucat un rol esențial.”
La final a conchis Pr. misionar Protopopesc, concluzionând cu un cuvânt de recunoștință și de laudă adresat înaintașilor noștri care în timpuri grele, în pline conflicte politice au reușit să realizeze mari deziderate.
Seara s-a încheiat cu urarea de La mulți ani! cântată în cor de părinții prezenți care s-a adresat părintelui paroh ce își serba ziua de naștere, felicitându-l totodată pentru referatul prezentat și urându-i slujire rodnică în continuare și mulți ani de pastorație în parohie.
A consemnat, Arhid. Ioan Bărcăceanu
