Bucuria Nașterii Domnului la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

„Să nu încetați să-L căutați și să-L descoperiți pe Hristos, călăuziți de lumina harului Duhului Sfânt, precum odinioară magii de la Răsărit, aducându-I ca daruri prinosul dragostei și al credinței!” – cu acest îndemn profund s-a încheiat astăzi, 25 decembrie 2023, mesajul pastoral al Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, cu prilejul slăvitului Praznic al Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos.

Nașterea Domnului a adus și anul acesta bucurie, lumină și pace în sufletele celor prezenți astăzi la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, așezământ care adăpostește cinstitele moaște ale marelui mucenic din Trapezunt, atât de iubit de cei care i-au descoperit bunătatea și dragostea prin nenumăratele minuni săvârșite de-a lungul timpului.

În ziua acestei sărbători deosebit de importante pentru Biserica noastră, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare a fost săvârșită de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, și de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, pe un podium special amenajat în imediata apropiere a Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Mănăstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Din soborul slujitor au făcut parte clerici de la Catedrala Arhiepiscopală și de la Centrul Eparhial Suceava.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de părintele Lucian – Ionuț Tablan Popescu. La momentul Chinonicului, membrii corului au susținut un scurt recital de colinde, bucurându-i astfel pe toți cei prezenți. Totodată, pentru a încununa bucuria acestei zile închinate venirii în lume a Mântuitorului, Grupul de copii „Trapezuntul” a interpretat colinde tradiționale românești. Vestitorii Nașterii Domnului au fost răsplătiți de Înaltpreasfinția Sa cu daruri.

La finalul slujbei, arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al eparhiei, a dat citire scrisorii pastorale la Nașterea Domnului a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, intitulată „Adeverirea Nașterii lui Hristos”. În cadrul cuvântului adresat preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler și dreptmăritorilor creștini din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților au fost aduse în atenție călătoria și darurile magilor care au venit la Betleem să se închine pruncului Iisus, steaua care i-a însoțit pe aceștia până în Palestina, stea care Îl anunța pe Hristos – „Soarele dreptății, dar și personalitatea regelui Irod.

„Magii aduși în discuția referatului biblic – și a căror prezență este consemnată doar de Sfântul Evanghelist Matei – nu erau împărați și nici regi, precum cei despre care vorbește David în Cartea Psalmilor (67, 30; 71, 10), ci ei erau oameni inițiați în cele ale astronomiei și ale scrierilor sfinte. Și, în calitate de teologi, este posibil ca ei să fi avut cunoștință de prorocia lui Balaam, care zice: O stea răsare din Iacov; un toiag se ridică din Israel (Numerii 24, 17), numai că, din păcate, ceea ce nu reușeau ei încă să înțeleagă era faptul că steaua pe care o văzuseră era numai în aparență stea, pentru că, în realitate, era puterea și slava lui Dumnezeu metamorfozate în chip de stea. Evanghelistul nu precizează nimic în legătură cu numărul magilor care au întreprins călătoria; se crede că au fost trei, după numărul celor trei daruri aduse, deși nu există nicio dovadă, prima mențiune în acest sens fiind făcută de Origen. În alte surse numărul lor este cuprins între doi și doisprezece. În secolul al III-lea, în catacombele Sfinților Petru și Marcellinus de la Roma, magii sunt reprezentați în număr de doi; în catacomba Sfintei Priscila sunt trei; iar în catacomba Domitillei apar patru. Tot în număr de trei apar și în secolul al IV-lea, în Biserica Nașterii din Betleem și în Biserica Santa Maria Maggiore din Roma. În secolul al VI-lea, fresca din Basilica Sfântul Apollinarie din Ravenna îi înfățișează diferențiat și cu nume: Baltasar, reprezentat cu păr lung și barbă neagră; Melchior, reprezentat ca un tânăr proaspăt bărbierit; Gaspar, reprezentat ca un om în vârstă și cu barba căruntă. Există și opinia conform căreia Melchior este cel pictat ca un bătrân, Baltazar este pictat la maturitate și Gaspar este pictat ca un tânăr (Beda Venerabilul). Această reprezentare sugerează că oameni de toate vârstele, fără excepție, au venit la Betleem să se închine pruncului Iisus.”

Nu în ultimul rând, Înaltpreasfinția Sa, în cadrul cuvântului pastoral, a adus mulțumire tuturor celor care pe parcursul ultimului an s-au făcut părtași lucrării Bisericii, pentru dragostea plină de bunăvoință cu care i-au sprijinit pe cei aflați în diferite încercări, îndemnându-i pe credincioși să se înveșnicească prin actul creator, continuând să susțină activitatea de ridicare și înfrumusețare a Catedralei Mântuirii Neamului.

Înainte de a se îndrepta spre casele lor, cei prezenți au fost binecuvântați prin stropire cu apă sfințită. Totodată, aceștia s-au bucurat de un mic dar oferit de obștea mănăstirii condusă de arhim. Serafim Grigoraș.

La eveniment au fost prezenți numeroși credincioși, veniți să se bucure la praznicul luminos al Nașterii Mântuitorului, de binecuvântarea arhierească, dar și să înalțe rugăciuni la racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, grabnic ajutător și mare făcător de minuni.

Irina Ursachi