Bucovina – Istorie, cult, cultură, patrimoniu

carte_bucovina

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în colaborare cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a publicat la finalul anului 2020 un volum închinat istoriei zbuciumate a Bucovinei. În carte sunt abordate teme precum conservarea patrimoniului cultural și religios al Bucovinei şi raportul dintre cult și cultură; mai mult, sunt aduse în prim plan personalități marcante ale trecutului Țării pădurilor de fagi.

Coordonatorii acestui proces științific și cultural sunt prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, prof. univ. dr. Ștefan Purici și arhid. lector univ. dr. Vasile M. Demciuc. Culegerea de studii publicată de Editura „Glasul istoriei” acoperă o paletă largă de aspecte și un ansamblu vast de preocupări.

Primul capitol, intitulat „Patrimoniu”, prezintă studii care evidențiază detalii mai puţin cunoscute din istoria, arhitectura sau pictura unor mănăstiri din Bucovina. Domnul prof. univ. dr. Ion Solcanu analizează importanța Mănăstirii Voroneț în istoriografia națională și europeană, dr. Ene Ionel face referire la lăcașurile de cult din vremea lui Ștefan cel Mare, în timp ce doamna dr. Marina Sabados aduce în prim plan detalii despre opera unui pictor moldovean al secolului al XVIII-lea. Interpretări istorice și simbolice ale bisericii din Pătrăuți sunt prezentate de părintele dr. Gabriel Herea, membru al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească din cadrul Centrului Eparhial Suceava. Domnul dr. Laurențiu Batin evidențiază semnificația sfințirii clopotelor Episcopiei Maramureșului de la Sighet.

Secțiunea „Istorie” cuprinde patru studii. Domnul prof. univ. dr. Ștefan Purici analizează aspecte privind anexarea Bucovinei în context religios, iar  conf. univ. dr. Radu Florin Bruja face referire, în lucrarea sa, la perioada interbelică și mai cu seamă la discursul deputatului Iacob Pistiner. Dacă domnul dr. Ionuț Bran expune problemele emigrației ucrainene din Bucovina, doamna dr. Elena Cazacu aduce în lumină activitatea Guvernământului Bucovinei în perioada 1941-1943.

Preotul prof. univ. dr. Vasile Nechita și domnul dr. Bogdan Ciprian Nechita sunt cei care deschid capitolul numit „Cult – cultură”, cu lucrarea Icoana. O punte între istorie și Eshaton. Pr. dr. Liviu Petcu aduce în atenția cititorului un studiu legat de Părinții Bisericii și importanța filosofiei în educația tinerilor. Lucrările acestei secțiuni sunt continuate de stavrofora dr. Maria Mălăescu, cu un studiu despre filantropia creștină, de Lăcrămioara Avasiloaiei-Andrei, cu prezentarea cazului județului Rădăuți în ceea ce privește constituirea cabinetelor de lectură din Bucovina, precum și de pr. dr. Florin Hostiuc. Acesta surprinde aspecte legate de relația dintre Ortodoxie și instaurarea comunismului în România.

Activitatea unor importante personalități bucovinene este reunită în secțiunea „Spirit și faptă”. Un episod marcant din viața mitropolitului Anastasie Crimca este relatat de domnul dr. Justin Taban. Mărturii documentare privind activitatea primului episcop al Bucovinei, Dositei Herescu, sunt prezentate de părintele arhid. lector univ. dr. Vasile Demciuc, consilier la Sectorul Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, și de arhim. Justin Dragomir. În lucrarea părintelui Lucian Ionuț Tablan Popescu este evocată personalitatea lui Ștefan Nosievici – părintele muzicii corale sucevene, iar părintele dr. Adrian Duțuc, membru al Sectorului economic-financiar al Centrului Eparhial, aduce în lumină date importante referitoare la reforma învățământului teologic, Filaret Scriban fiind cel care a avut un rol foarte important în acest proces.

Părintele Ștefan Mihalcea, director al Departamentului media al Sectorului Comunicare, Media și Relații Publice, face cunoscută activitatea apărătorului identității naționale – preotul şi istoricul Dimitrie Dan. Doamna conf. univ. dr. Harieta Mareci Sabol prezintă aspecte din viața doctorului Ioan Volcinschi, domnul Aurel Florin Țuscanu evocând personalitatea mitropolitului Visarion Puiu.

În final, sunt aduse în atenția cititorului portretele celor trei personalităţi comemorate în anul 2020: George Tofan, Teodor V. Ștefanelli și Simeon Reli.

Colectivul editorial îşi propune ca acest volum să deschidă o serie prin care să se recupereze cât mai multe aspecte din trecutul istoriei, culturii, cultului și patrimoniului Bucovinei. Această culegere de studii a fost publicată cu sprijinul financiar al Secretariatului de Stat pentru Culte.

Leave a Reply