O nouă „așezare de suflet” în tihna Chindiilor culturale de la Mănăstirea Moldovița a împodobit cea de-a douăzeci și treia filă a lunii iulie, incinta ctitoriei rareșiene devenind gazda unui eveniment cultural, spiritual, duhovnicesc și educațional organizat la inițiativa, cu binecuvântarea și cu susținerea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Întâlnirea a marcat împlinirea unui an de la cea dintâi ediție organizată sub streașina Mănăstirii Moldovița, invitatul special la acest ceas aniversar fiind domnul acad. Ioan-Aurel Pop, istoric și profesor emerit, Președinte al Academiei Române (2018-2026), Director al Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca al Academiei Române.
În cuvântul de bun-venit, doamna prof. Daniela Ceredeev, inspector pentru disciplina religie în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Suceava și moderator al activității, i-a îndemnat pe cei prezenți să adune, asemenea boabelor de ectenii într-un metanier, emoțiile binefăcătoare venite dinspre cultură, muzică, literatură și artă, întâlnirea debutând prin rostirea împreună a Rugăciunii Domnești.
Potrivit organizatorilor, alegerea invitatului ediției aniversare a fost inspirată de descrierea formulată de Bogdan Petriceicu Hașdeu, potrivit căruia istoricul trebuie să fie „român prin simțimânt” și „om prin rațiune”, precum și de îndemnul cuprins de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic în Decalog la Ziua Profesională a Istoricului: „Împărtășește cunoașterea cu generozitate, pentru a forma oameni responsabili și conștienți de identitatea lor, caută adevărul, cercetează-l cu răbdare, apără-l cu demnitate și mărturisește-l fără teamă.”
Academicianul Ioan-Aurel Pop, autor a peste 70 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare și a peste 500 de studii, articole și contribuții de specialitate, a susținut conferința „Limba vechilor cazanii sau despre comunicarea religioasă în Evul Mediu”. Prelegerea a evidențiat rolul esențial al predicii, al traducerilor și al cărților bisericești în formarea limbii române de cultură. Vechile cazanii nu au fost doar culegeri de omilii și tâlcuiri ale Evangheliei, ci adevărate cărți de învățătură, prin care mesajul credinței a devenit accesibil oamenilor, iar limba română a dobândit stabilitate, expresivitate și puterea de a transmite adevăruri teologice și îndemnuri morale.
Au fost evocate personalități fundamentale ale culturii române vechi, între care diaconul Coresi și Sfinții Mitropoliți ai Moldovei Varlaam și Dosoftei. Prin tipăriturile și traducerile lor, limba vorbită de popor a fost ridicată la demnitatea de limbă a cultului, a învățăturii și a creației. „Cartea românească de învățătură”, cunoscută drept „Cazania lui Varlaam”, adresată întregii seminții românești, rămâne o mărturie a unității de limbă și de credință, dincolo de hotarele politice ale vremii. Totodată, opera Sfântului Ierarh Dosoftei, născut la Suceava, a contribuit decisiv la îmbogățirea expresiei liturgice și poetice românești. Nu în ultimul rând, invitatul special i-a îndemnat pe cei prezenți să transmită generațiilor viitoare limba română, „cea mai importantă creație spirituală a poporului român”, păstrând-o „frumoasă, caldă, curată și strălucitoare”.
Întrucât dezideratul Chindiilor culturale este ca fiecare întâlnire să fie „un timp în care ideile, informațiile, gândurile și emoțiile să gliseze în registre și tonalități diferite”, conferința a fost urmată de Recitalul „Cântec vechi din Țara de Sus”, susținut de arhid. Ieremia Sărmaș, slujitor al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, acompaniat de artiști instrumentali. Programul a cuprins doine din Culegerea Friedwagner și piese din repertoriul folcloric.
Evenimentul a fost întregit de expoziția națională itinerantă de caligrame „Cuvânt ce (se) poartă frumos”, care reunește peste 452 de lucrări de tip caligramă, înscrise de 567 de elevi din 82 de unități de învățământ din județele Bihor, Dâmbovița, Dolj, Mureș, Neamț, Sibiu, Timiș, Vrancea și Suceava, precum și din municipiul București. Copiii și tinerii participanți au fost îndrumați de 123 de profesori de discipline diferite. Lucrările, realizate în limbile română, engleză și franceză, valorifică texte scripturistice și patristice, file de acatist, fragmente din Filocalie și Limonariu, dar și scrieri contemporane, între care „Decalogul Vârstnicului”, alcătuit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic. În formele grafice create de elevi se regăsesc Fericirile, Rugăciunea Domnească, psalmi, fragmente din Proverbele lui Solomon, Imnul iubirii creștine, epistole pauline, vieți de sfinți și pagini din istoria Bisericii și a țării, alături de versuri și fragmente din operele unor autori români și universali.
La împlinirea unui an de la cea dintâi Chindie culturală, întâlnirea de la Mănăstirea Moldovița a adus din nou împreună cuvântul, muzica și arta, oferindu-le celor prezenți prilejul de a redescoperi frumusețea limbii române și bogăția moștenirii culturale și spirituale păstrate de-a lungul veacurilor.
Proiectul „Chindii culturale” este propus și coordonat de Mănăstirea Moldovița, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Cultural și Sectorul Media și Comunicare, și Societatea Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop”.
Pr. Ștefan Mihalcea
Irina Ursachi
