A doua zi după prăznuirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, joi, 3 iulie, dată la care este pomenit Sfântul Mucenic Iachint, al cărui nume a fost purtat și de starețul de odinioară al Putnei, părintele Iachint Unciuleac, mult iubitul duhovnic al Bucovinei, a fost prilej de binecuvântare arhierească. Pentru a continua bucuria sărbătoririi ctitorului așezământului monahal, un nou locaș de rugăciune a fost adus înaintea lui Dumnezeu prin slujba de sfințire, Paraclisul „Sfântul Ierarh Nicolae” din cadrul spațiului de primire a pelerinilor. Slujba de târnosire a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ignatie, Mitropolitul Ortodox Antiohian al Franței și al Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în contextul Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și al Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.
Cei trei ierarhi au săvârșit mai întâi Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la altarul de vară al așezământului monahal care este considerat Ierusalimul Neamului Românesc, nu înainte de a se închina la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și la odoarele aflate spre închinare într-un baldachin special pregătit și împodobit pentru aceste zile de prăznuire, moaște ale Sfinților putneni Iacob, Sila, Paisie și Natan, precum și la fragmente din moaștele Sfinților Trei Ierarhi și ale Sfântului Nectarie de Eghina. Din soborul împreună slujitor au făcut parte starețul Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, stareți ai mănăstirilor bucovinene, slujitori ai bisericilor de mai aproape sau de departe, precum și pr. Ionel Constantin-Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți.
Slujba a fost împodobită cu răspunsurile liturgice oferite de Grupul „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna, dirijat de arhid. Serafim Grigorescu.
Cuvântul de învățătură a fost rostit la finalul slujbei de către Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Evocând momente dureroase din copilăria celui care avea să devină Ștefan cel Mare și Sfânt, durerea morții prietenului Gheorghiță care l-a determinat să făgăduiască că dacă va ajunge voievod al Moldovei, „va proteja și va păzi tinerii și copiii ca să nu fie luați niciodată în robie de la sânul părinților lor și să cadă nevinovați în ghearele predătorilor”, Preasfinția Sa a punctat importanța protejării copiilor și tinerilor din zilele noastre în fața pericolelor moderne. Acest lucru se poate înfăptui prin folosirea armelor duhovnicești, rugăciunea, postul, nevoința, dar și prin prezența activă în viața copiilor și tinerilor și prin educația care să îi ajute să deosebească binele de rău și adevărul de minciună.
„Și dacă lumea încearcă să-i pervertească, noi trebuie cu mult curaj să-i apărăm și să-i protejăm și să ne facem timp pentru ei întru rugăciune și grijă continuă. La aceasta ne îndeamnă Sfântul Voievod Ștefan cel Mare astăzi, să avem grijă de sufletele noastre, fiindcă doar un suflet avem și o mântuire și cu acestea nu ne putem juca. Să avem inimile sus și ochii la cer, fiindcă Sfântul Voivod Ștefan cel Mare, înainte de a ridica ca arma în luptă a ridicat ochii la cer în războiul nevăzut. Și aceasta este adevărata biruință în lupta noastră continuă de a cuceri cerul. Sigur că ne facem datoria pe pământ, însă biruința adevărată nu este cea a armelor văzute, ci este biruința în lupta nevăzută, folosind armele cele duhovnicești, ale rugăciunii, ale postirii și ale nevoinței pe care le-a folosit în chip desăvârșit Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Și numai așa a reușit să iasă biruitor, să iasă învingător, să iasă la limanul cel neînviforat. Așadar, la aceasta ne îndeamnă Sfântul Ștefan cel Mare astăzi, să fim demni, să fim curajoși și să privim așa cum a privit el mereu la cer, pe care l-a și dobândit. Să dobândim și noi cerul în lupta noastră de astăzi.”
După încheierea Sfintei Liturghii, soborul slujitor, căruia i s-au alăturat obștea mănăstirii și credincioși, a plecat în procesiune cu icoane, prapuri și cruci, în sunet de toacă, spre Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, pentru a fi înveșmântată în lumină și har cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, cei trei ierarhi prezenți au săvârșit slujba de târnosire a bisericii din cadrul „spațiului de găzduire a pelerinilor care vin să se închine la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, ctitorul Mănăstirii Putna”. Potrivit actului de sfințire, „piatra de temelie a fost sfințită de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în 13 mai 2006”.
Slujba de târnosire a sfântului locaș a început cu invocarea harului Preasfintei Treimi în fața ușilor închise ale bisericii, aceasta fiind mai apoi înconjurată de soborul slujitor, făcându-se trei opriri, la fiecare absidă, pentru a o binecuvânta prin stropire cu apă sfințită și prin însemnarea în chipul Sfintei Cruci cu Sfântul și Marele Mir. Cei trei arhierei au pecetluit apoi masa Sfântului Altar și au sfințit interiorul bisericii, binecuvântând pictura și catapeteasma.
La final, părintele stareț arhim. Melchisedec Velnic, cel prin a cărui osârdie s-a zidit acest locaș de închinare așezat sub ocrotirea Sfântului Nicolae, Arhiepiscop al Mirelor Lichiei, le-a vorbit celor prezenți despre cel sub a cărui ocrotire a fost așezată astăzi biserica.
„Sfântul Nicolae a fost și el pelerin. A fost în pelerinaj la locurile sfinte și este și ocrotitor al celor ce călătoresc, inclusiv al pelerinilor. De asemenea, este bun și iubitor Sfântul Nicolae. Este milostiv cu cei ce ne recunoaștem păcatele și ne luptăm să ni le îndreptăm, este milostiv cu cei aflați în nevoile materiale. Mulțumim lui Dumnezeu și Sfântului Nicolae că am ajuns această zi și ne rugăm ca rostul acestui spațiu, al acestui paraclis, să se împlinească zi de zi și an de an. Să fie un loc în care pelerinii ce vin la mănăstire își găsesc o trupească și odihnă sufletească, să ajute la împlinirea rostului pelerinajului de a crește în râvnă, în înțelepciune, în smerenie, în rugăciune, în împlinirea voii lui Dumnezeu. Iar la Putna pelerinii vin și pentru a înțelege identitatea românească. Căci prin închinarea la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, ctitorul mănăstirii Putna, înțelegem despre rostul existenței noastre ca popor și ca țară în această lume. El s-a făcut apărător al existenței române și scut al creștinătății.”
În încheiere, părintele stareț a adus mulțumiri Maicii Domnului, cea sub al cărei Acoperământ a pus Sfântul Ștefan întreaga mănăstire, întregul complex monahal, Sfântului Ștefan și celorlalți sfinți știuți și neștiuți, care s-au nevoit în mănăstire de-a lungul vremii. Gândul de recunoștință s-a îndreptat către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântarea de a se săvârși sfințirea, pentru alegerea datei și binecuvântarea pentru cei trei ierarhi care au săvârșit astăzi slujba de târnosire.
Preacuvioșia sa a mulțumit apoi arhiereilor prezenți, obștii monahale, credincioșilor și, nu în ultimul rând, ctitorilor și celor care au contribuit la înălțarea bisericii sfințite astăzi: arhitectului Gheorghe Bratiloveanu, domnului Dumitru Schipor, cel care a realizat întreaga zidire cu cărămida donată de familia Constantin și Angela Lupu din Țăndărei, și pictorilor protos. Pavel Niga, schim. Haralambie Ciocan și schim. Sofronie Drăgan de la Mănăstirea Putna, Constantin Buraciuc și Adrian Bernat. În continuare, a fost binecuvântată și Casa Socială „Sfântul Nicolae”.
Sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, la 521 de ani de la trecerea la cele veșnice și la 550 de ani de la de la marea victorie de la Vaslui, s-a încheiat cu așezarea moaștelor Sfântului Ierarh Iacob Putneanul în Paraclisul mănăstirii.
Daniela Livadaru
Irina Ursachi