Cea de-a unsprezecea zi a lui Florar va rămâne întipărită ca o amintire de mare preț în inimile credincioșilor de pe meleaguri bucovinene, în cea de a patra Duminică după Paști, biserica din localitatea Molid, comuna Vama, închinată Sfintei Cuvioase Parascheva, fiind înveșmântată în lumină și har cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu desăvârșirea Sfântului Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințtului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, doi ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, au săvârșit slujba de târnosire a bisericii ridicată la inițiativa vrednicului de pomenire preot paroh Dragomir Țebrean, slujitor iubit și apreciat de enoriașii satului Molid și nu numai.
La picioarele Obcinei Feredeului, în dimineața zilei de 11 mai, anul mântuirii 2025, cei doi ierarhi au fost întâmpinați în sunetul clopotelor și al buciumelor de către preoți și credincioși, iar după tradiționala primire cu pâine și sare copii ai satului le-au oferit flori.
Preasfințitul Părinte Macarie și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul au oficiat apoi slujba de sfințire a locașului de cult așezat sub ocrotirea Cuvioasei din Epivata, cea mai iubită sfântă în rândul românilor, dar și al altor popoare, după aproape două decenii și jumătate de la așezarea pietrei de temelie a bisericii, în luna noiembrie a anului 1999.
Slujba de târnosire a sfântului locaș a început cu invocarea harului Preasfintei Treimi în fața ușilor închise ale bisericii, aceasta fiind mai apoi înconjurată de soborul slujitor, făcându-se trei opriri, la fiecare absidă, pentru a o binecuvânta prin stropire cu apă sfințită și prin însemnarea în chipul Sfintei Cruci cu Sfântul și Marele Mir. Cei doi arhierei au pecetluit apoi masa Sfântului Altar și au sfințit interiorul bisericii, binecuvântând pictura și catapeteasma.
În continuare, pe un podium special amenajat în apropierea locașului de cult, ierarhii au săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte pr. Aurel Goraș, protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, oaspeți din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și din Arhiepiscopia Iașilor, între care prof. Ion Vicovan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, precum și slujitori de la parohiile din împrejurimi.
Răspunsurile liturgice care au înfrumusețat slujba au fost oferite de Corul Analipsi al Bisericii „Înălțarea Domnului” – CUG din Iași, dirijat de doamna Cătălina Vicovan, iar în cadrul slujbei, la momentul rânduit, teologul Alexandru Gheorghe Căinar a fost hirotonit întru diacon.
Alături de numeroși credincioși, la evenimentul de o importanță istorică pentru aceste meleaguri au participat și reprezentanți ai autorităților locale, precum domnul Tiberius Constantin Lucuțar, primar al comunei Vama.
Fragmentul Sfintei Evanghelii referitor la Minunea vindecării slăbănogului de la Vitezda a fost tâlcuit în cadrul cuvântului de învățătură rostit de către Episcopul Europei de Nord, Preasfințitul Părinte Macarie Drăgoi. Preasfinția Sa a subliniat importanța cercetării semenilor aflați în suferință și în singurătate, fiindcă omul are nevoie de om, Hristos fiind aproape prin noi, ridicându-l și scoțându-l din întunericul și durerea singurătății.
„Noi am fost creați pentru comuniune. Atunci când suntem în dragoste și lucrăm faptele bune, suntem împreună cu Hristos și cu aproapele nostru. Și nu mai suntem singuri și abandonați și nevăzuți și neluați în seamă, așa cum a fost acest slăbănog de la Scăldătoarea Vitezda, pe care Domnul nu doar că l-a izbăvit de singurătate, ci l-a întremat și trupește și sufletește și a devenit el însuși un trimis al Său pentru cei care erau singuri și aflați în suferință. Așadar, să ne facem neîncetat mâinile Mântuitorului Iisus Hristos pentru aproapele nostru aflat în suferință, în singurătate și în căutare de sine. Numai atunci ne putem numi cu adevărat ucenici ai Mântuitorului și trimiși ai Săi și oameni ai Săi și să fim, cu timp și fără timp, oameni ai lui Dumnezeu. Numai atunci suntem oamenii lui Dumnezeu când ne dăruim Domnului și aproapelui nostru cu iubire nemăsurată. Așadar, să ne ajute Domnul să dăm o bună și dreaptă mărturie neîncetat.”
La ceas de sărbătoare pentru întreaga comunitate, Preasfinția Sa a citit și rugăciuni de dezlegare. Tot în această zi cu o semnificație deosebită pentru enoriașii parohiei aflați sub oblăduirea Cuvioasei Maici Parascheva a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru odihna sufletului celui dintâi ctitor al bisericii care a primit astăzi luminosul veșmânt al sfințirii, preacucernicul părinte Dragomir Țebrean.
În continuare au fost oferite distincții de vrednicie, din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, înmânate de părintele episcop-vicar binefăcătorilor și sprijinitorilor lucrării Bisericii, semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe, textul gramatei fiind citit de pr. protoiereu Aurel Goraș
Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” a fost oferit post-mortem părintelui Dragomir Țebrean, trecut la cele veșnice în anul 2019, întrucât „a urmat exemplul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, tânărul înțelepțit de Dumnezeu, care și-a îndeplinit cu devotament slujirea sa și și-a fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”.
Implicată direct în ceea ce a însemnat împodobirea bisericii cu o pictură extraordinară, doamna preoteasă Livia Teodora Țebrean a primit Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul”, întrucât „a urmat exemplul Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, strălucit dascăl și întemeietor de școli, de numele căruia se leagă tipărirea primul Abecedar românesc și tipărirea în limba română a cărților de cult și a altor lucrări ziditoare de suflet, neobosit păstor duhovnicesc și apărător al credinței, care și-a asumat ca misiune și ajutorarea culturală și spirituală a creștinilor ortodocși români din interiorul arcului carpatic”.
La final, părintele paroh Dumitru Căinar, cel care în ultimii ani s-a ocupat de desăvârșirea lucrărilor de înfrumusețare a Casei lu Dumnezeu, a adus cuvânt de mulțumire tuturor celor care au contribuit la bucuria acestei zile deosebite pentru întreaga comunitate, ctitorului locașului de cult, părintelui Dragmir, pentru curaj, dragoste, jertfă și pentru toată ostenela, Înaltpreasfințitului Părinte Calinic pentru binecuvântare, ierarhilor prezenți, soborului slujitor și, nu în ultimul rând, credincioșilor, închinătorilor, ostenitorilor și donatorilor. Totodată, în semn de recunoștință pentru vizita arhierească, părintele paroh, în numele enoriașilor, le-a dăruit părinților episcopi câte un engolpion.
Ca de fiecare dată când are loc sfințirea unei biserici, din binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, toți cei prezenți au putut trece prin Sfântul Altar pentru a se închina în fața Sfintei Mese, locul care simbolizează deopotrivă ieslea şi mormântul Mântuitorului, dar şi Cina cea de Taină, când a fost întemeiată Sfânta Euharistie.
Scurt istoric
Potrivit actului de sfințire, piatra de temelie a Bisericii cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost binecuvântată în luna noiembrie 1999, de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților de la acea vreme, „înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, pe terenul donat de credincioșii Constantin și Nicoleta Șandru și Domnica Buburuzan”.
Construcția de cărămidă a început câteva luni mai târziu, la data de 2 iulie 2000, „iar ridicarea, acoperirea cu tablă și pregătirea pereților pentru pictură a durat 10 ani”. În cuprinsul hrisovului este specificat și faptul că „biserica a fost numită de enoriași a colindelor, deoarece s-a construit din banii adunați în fiecare iarnă cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului”.
În ceea ce privește veșmântul pictural al locașului de cult, este amintit faptul că „pictura exterioară a fost începută de o echipă coordonată de pictorul Nicolae Sava, iar cea din interiorul bisericii s-a început de pictorii Ioan Șoldănescu și doamna preoteasă Teodora Țebrean și continuată de către pictorii Gheorghe și Mariana Curelici, finalizându-se în anul 2022”.
Din anul 2019, după plecarea în veșnicie a părintelui Dragomir, „lucrările la biserică au fost continuate de către preotul paroh Dumitru Căinar, care a dotat biserica cu toate cele necesare. Au contribuit financiar, cu timp și fără timp, Ionel și Minerva Lucuțar, Nicolae și Mariana Șosa, Cornel și Elena Istrate, Constantin și Porfira Simionescu, Gheorghe și Coca Simionescu, Gelu și Lăcrămioara Țebrean, Gheorghe și Silvia Luchian, precum și toți binecredincioșii satului Molid.”
Irina Ursachi
