La 399 de ani de la ridicarea zidurilor de incintă în care sunt integrate turnul-clopotniță și turnurile de apărare ale Mănăstirii Dragomirna, voievodul martir Miron Barnovschi Movilă a fost comemorat duminică, 30 august 2026, în cetatea pe care a ridicat-o spre ocrotirea bisericii ctitorite de Mitropolitul Anastasie Crimca.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, obștea așezământului monahal, îndrumată duhovnicește de stavrofora Maria Magdalena Gherghina, a organizat, la ceas aniversar, cea de-a patra ediție a evenimentului dedicat celui care și-a pus amprenta asupra istoriei Dragomirnei, un model de credință și jertfă pentru generațiile de astăzi.
Cea de-a treizecea filă a lui Gustar are o însemnătate aparte în istoria fortificației. În urmă cu 399 de ani, la 30 august 1627, Miron Barnovschi a așezat pe turnul-clopotniță stema Țării Moldovei și pisania care păstrează până astăzi mărturia lucrării sale ctitoricești.
Programul evenimentului a debutat cu întâmpinarea elevilor militari de la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și de la Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” din Fălticeni. Înainte de a ajunge domn al Țării Moldovei, Miron Barnovschi a trecut prin dregătoriile ostășești ale Sfatului Domnesc al vremii, fiind spătar, staroste de Cernăuți, pârcălab de Hotin, mare hatman și portar al Sucevei. „Ambele unități vin cu drag la noi la acest moment, cu mai mulți elevi militari, tocmai pentru a sublinia faptul că Miron Barnovschi a fost voievod, dar, înainte de a fi voievod, a trecut prin toate dregătoriile ostășești ale Sfatului Domnesc din timpul său”, a precizat maica stareță, stavrofora Maria Magdalena.
La ceas de seară, în Cetatea Dragomirnei a răsunat Imnul Național al României, moment prin care a fost cinstit și statutul de conducător al țării al Voievodului Miron Barnovschi.
A urmat pomenirea ctitorului fortăreței, prin săvârșirea Slujbei Parastasului pentru Voievodul martir Miron Barnovschi. Din soborul slujitor au făcut parte arhid. Vasile Demciuc, consilier al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, pr. Ionel Doru Budeanu, protoiereu al Protopopiatului Suceava I, precum și preoți din obștea așezământului monahal, dar și clerici de la parohiile și mănăstirile din împrejurimi. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul de maici al mănăstirii, „Crinii țarinii”. Alături de obștea monahală, elevi și cadre militare, la eveniment au participat numeroși credincioși de toate vârstele pentru a se bucura de „o lecție vie de istorie”.
În continuare, arhid. Vasile Demciuc a evocat personalitatea Voievodului Miron Barnovschi și împrejurările sfârșitului său martiric, aducând în atenție mărturiile cronicarilor și contextul ultimei călătorii a domnului la Constantinopol. Potrivit cronicarului Miron Costin, Miron Barnovschi a plecat spre Istanbul pentru a obține recunoașterea celei de-a doua domnii. În drumul său a trecut pe la curtea lui Matei Basarab, care l-a avertizat asupra primejdiei care îl aștepta și asupra faptului că s-ar putea să nu se mai întoarcă în Țara Moldovei. Cu toate acestea, voievodul și-a continuat drumul. La 2 iulie 1633, la Constantinopol, domnitorul și-a încheiat viața sub sabia călăului, după ce a refuzat lepădarea de credința creștină. Amintind mărturia cronicarului Ion Neculce, conform căruia „nevinovat a fost acest om”, arhid. Vasile Demciuc și-a exprimat nădejdea că va veni vremea în care mărturisirea domnului martir va primi recunoașterea Bisericii. Acesta a amintit, totodată, că Țara Moldovei a avut și are exemple de patriotism și de conducători care au știut să își apere țara și credința cu propria viață, subliniind că Miron Barnovschi, deși a avut o domnie scurtă, a lăsat ctitorii reprezentative pentru arta și civilizația Moldovei.
Programul a continuat cu un concert de muzică folk susținut de Grupul D.O.R. din Suceava, format din peste 30 de elevi, coordonați de prof. Cristian Doboș. Tinerii au dăruit publicului mai multe cântece despre dragostea de neam a lui Miron Barnovschi și, mai ales, despre jertfirea sa la Constantinopol.
A urmat procesiunea cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Iacob Persul, odor de preț al lăcașului mult iubit al vlădicii Anastasie Crimca. Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul este ocrotitor al Mănăstirii Dragomirna încă de la întemeiere.
Procesiunea a fost deschisă de tinere călare, de la Centrul de echitație „Pe cai la Mitoc” – Dragomirna. Clerici, monahii, elevi și cadre militare, precum și credincioșii prezenți au înconjurat împreună fortăreața ridicată de Miron Barnovschi. În ultimii ani, acest eveniment de la sfârșit de Gustar a devenit o tradiție, momentul mult așteptat fiind retragerea cu torțe a elevilor militari pe drumul de strajă al Cetății Dragomirnei. La aproape patru veacuri de la zidire, elevii militari au străbătut vechile drumuri de veghe purtând, în locul armelor, lumina făcliilor, așa cum a mărturisit stavrofora Maria Magdalena Gherghina, stareța așezământului monahal. „Vedem acești tineri cu torțe, cu făclii, cu lumină din lumina veșniciei, trecând dintr-un turn în altul, dându-ne și nouă speranța și nădejdea că, într-adevăr, lumina este în sufletele noastre, dar, prin mărturisire, o putem face lucrătoare atât în noi, cât și în cei din jurul nostru.”
Zidurile care înconjoară până astăzi biserica Dragomirnei dau mărturie despre râvna și jertfelnicia ctitorului. În numai câțiva ani de domnie, Miron Barnovschi a ridicat și a sprijinit numeroase biserici și mănăstiri, lăsând în urmă o importantă moștenire spirituală și culturală.
Evenimentul dedicat Voievodului martir Miron Barnovschi Movilă a fost organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în parteneriat cu Exarhatul Mănăstirilor, Sectorul Media și Comunicare al Centrului Eparhial, Inspectoratul de Jandarmi Județean „Bogdan Vodă” Suceava, Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” din Fălticeni, Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, Grupul Folk D.O.R. din Suceava, Centrul de echitație „Pe cai la Mitoc” – Dragomirna, Asociația Social-Culturală „Anastasie Crimca” și Atelier Dragomirna SRL.