Una din primele ctitorii ale cunoscutului voievod mușatin Ștefan cel Mare, considerată „soră” a Mănăstirii Voroneț datorită faptului că au fost ridicate în același an, în numai câteva luni, Mănăstirea „Sfântul Ilie” Șcheia și-a sărbătorit cu aleasă bucurie duhovnicească ocrotitorul, Sfântul Ilie Tesviteanul, „prorocul pentru ale cărui rugăciuni Dumnezeu a închis cerul spre secetă și l-a deschis apoi spre ploaie”.
În cea de-a douăzecea zi a lunii iulie 2026, Mănăstirea „Sfântul Ilie” Șcheia a primit binecuvântare arhierească, în mijlocul obștii monahale și al credincioșilor aflându-se Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dar și vizita unui odor neprețuit, Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria Putnei, prin cinstitele sale moaște. Cu prilejul hramului bisericii așezământului monahal aflat în grija unuia dintre marii proroci dintru începuturi, care completează lista celor șaisprezece proroci ai Vechiului Testament, i-au fost dăruite părticele din cinstitele moaște ale Sfântului Paisie de la Sihăstria Putnei, cel care a fost egumen al Mănăstirii „Sfântul Ilie” în vremea domniei lui Constantin Cehan Racoviță (1749–1753; 1756–1757).
După tradiționala primire cu pâine și sare, ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în incinta ansamblului monastic, pe un podium special amenajat. Din soborul slujitor condus de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul au făcut parte arhid. Vasile Demciuc, consilier al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească al Centrului Eparhial Suceava, pr. Gabriel-Dinu Herea, inspector în cadrul aceluiași sector, precum și protos. Elisei Preutu, starețul mănăstirii.
Răspunsurile liturgice care au înfrumusețat slujba din ziua cinstirii în chip deosebit a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul la așezământul monahal al cărui ocrotitor este încă de la zidirea acestuia de către Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, în anul 1488, au fost oferite de membri ai Corului Academic Byzantion.
Evenimentul s-a bucurat de prezența a numeroși credincioși, veniți de aproape și de departe, a maicilor starețe ale mănăstirilor Voroneț și Bălinești, și a reprezentanților autorităților centrale și locale, precum domnul Gheorghe Șoldan, Președinte al Consiliului Județean Suceava, și domnul Ion-Cristinel Burac, primarul Comunei Șcheia.
La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul le-a vorbit celor prezenți despre exemplul oferit de marele proroc al Vechiului Testament prăznuit în această zi, evidențiind faptul că sfințenia nu presupune absența slăbiciunilor omenești, ci asumarea și depășirea acestora prin rugăciune, pocăință și apropiere statornică de Dumnezeu. Preasfinția Sa a prezentat apoi trei îndemnuri esențiale pentru viața duhovnicească: omul să nu îngăduie slăbiciunilor să-i micșoreze credința în Dumnezeu, să nu-și justifice greșelile dând vina pe ceilalți și să nu se complacă în starea sa, ci să lupte permanent pentru îndreptare. Credincioșii au fost sfătuiți să vină înaintea lui Dumnezeu așa cum sunt, cu sinceritate și nădejde, mărturisindu-și neputințele și cerând ajutor pentru vindecarea lor. Dumnezeu nu îl respinge pe omul care se pocăiește, ci îl primește cu iubire și îl întărește pe calea schimbării.
„Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, om drept și om sfânt, pe care Dumnezeu l-a ascultat și pentru care a închis cerul, este un exemplu încurajator pentru noi. A fost om cu slăbiciuni, iar noi suntem oameni cu slăbiciuni, mai multe sau mai puține. Să le punem înaintea lui Dumnezeu, să-I mărturisim că nu ne place cum suntem, să-I cerem să ne ajute să ne izbăvim de ele și să ne ținem, cu toată credința și cu toată nădejdea, de Dumnezeu, pentru că numai El ne poate izbăvi.”
Pentru ca folosul duhovnicesc al acestei sărbători de sorginte scripturistică, prăznuită încă din timpurile apostolice, să fie deplin, ierarhul a citit rugăciuni de dezlegare.
Protos. Elisei Preutu, starețul Mănăstirii „Sfântul Ilie” Șcheia, a adresat un cuvânt de recunoștință, înălțând mai întâi mulțumire Preamilostivului Dumnezeu pentru purtarea de grijă și pentru binecuvântările revărsate asupra așezământului monahal. Gândul de recunoștință s-a îndreptat apoi către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru ascultarea încredințată în urmă cu patru ani și pentru binecuvântare, și către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al eparhiei, pentru slujire și pentru cuvântul mângâietor și plin de nădejde. Mulțumiri au fost adresate soborului împreună-slujitor, corului care a înfrumusețat prin răspunsurile date Sfânta Liturghie, monahiilor prezente, autorităților locale și județene, precum și tuturor credincioșilor care au susținut și susțin lucrarea Bisericii. În semn de mulțumire pentru vizita arhierească, părintele stareț i-a dăruit Preasfinției Sale un toiag arhieresc.
Reorganizarea și revigorarea vieții monahale în așezămintele bucovinene închise a fost și este o prioritate a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, anunțată la scurt timp după întronizarea ca Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Mănăstirea „Sfântul Ilie” Șcheia a fost reînființată în anul 2022, după 237 de ani de la închiderea sfântului lăcaș în urma ocupării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic.
Scurt istoric
Potrivit pisaniei, Mănăstirea „Sfântul Ilie” Șcheia a fost zidită între 1 mai și 15 octombrie 1488: „Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, domn al Țării Moldovenești, am zidit acest hram în numele Sfântului Proroc Ilie; și s-a început în anul 6996 <1488>, luna mai 1; și s-a sfârșit în același an, octombrie 15”.
Mănăstirea „Sfântul Ilie” este considerată „sora” Mănăstirii Voroneț, ctitorită de Sfântul Ștefan cel Mare în numai câteva luni, în același an. De-a lungul timpului, locașul a cunoscut perioade înfloritoare, dar și de restriște, aflându-se la o mică distanță de Cetatea de Scaun a Sucevei.
După ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, Mănăstirea „Sfântul Ilie” a fost închisă la 29 aprilie 1785. Chiliile au fost demolate, iar biserica a fost transformată în biserică parohială.
În perioada 2019–2022, ctitoria ștefaniană a cunoscut un amplu proces de restaurare.
Cu binecuvântarea și la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în ședința Consiliului Eparhial din 7 martie 2022 a fost hotărâtă redeschiderea mănăstirii.
La 20 iulie 2022, ctitoria voievodală a primit veșmântul resfințirii, iar în semn de cinstire a ctitorului, biserica a primit cel de-al doilea hram, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.
Irina Ursachi
