Duminica familiei creștine la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

„Căutați mântuirea împreună, deoarece familia nu este doar o legătură pământească, ci o chemare comună spre Împărăția Cerească.” a fost îndemnul care a încununat în chip deosebit mănunchiul celor zece îndemnuri așezate în Decalogul la Duminica familiei creștine, alcătuit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. În anul 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a instituit o duminică dedicată familiei creștine, marcată în fiecare an în duminica cea mai apropiată de ziua de 15 mai, declarată de Organizația Națiunilor Unite drept Ziua Internațională a Familiei.

Obștea monahală și credincioșii prezenți la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, așezământ monahal care adăpostește cinstitele moaște ale Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, au primit cu multă bucurie binecuvântarea arhierească în Duminica a VI-a după Paști, numită și Duminica Vindecării orbului din naștere, 17 mai 2026. În mijlocul lor s-a aflat chiriarhul Bisericii de pe aceste meleaguri, Părintele Arhiepiscop Calinic.

Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pe un podium special amenajat în incinta complexului monastic, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte slujitori ai mănăstirii, precum și clerici din cadrul Centrului Eparhial.

Ca de fiecare dată în duminici și sărbători, răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou”, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan-Popescu.

Cuvântul de învățătură cu privire la relatarea Sfântului Ioan Evanghelistul despre modul în care Mântuitorul Iisus Hristos tămăduiește în chip minunat un orb din naștere a fost rostit de pr. Nicolae Paicu de la Parohia „Sfântul Nicolae” din Municipiul Suceava. Evocând scrieri ale Sfinților Părinți, precum Ioan Gură de Aur și Simeon Noul Teolog, sfinția sa a subliniat necesitatea curățirii interioare prin pocăință, explicând totodată faptul că vindecarea orbului nu este doar o tămăduire trupească, ci o simbolistică a restaurării de către Dumnezeu a umanității decăzute. „Dacă pentru majoritatea Părinților care tâlcuiesc minunea vindecării orbului din Evanghelia de astăzi accentul cade pe manifestarea dumnezeirii lui Hristos (Hristos-Creatorul), pentru Sfântul Simeon Noul Teolog această minune devine un adevărat ghid al trăirii mistice. Fiecare creștin este chemat să nu rămână un orb din naștere în interiorul Bisericii, ci să meargă la Siloamul ascezei, ca Hristos să I se descopere ca Lumină vie, necreată și îndumnezeitoare în mod conștient și real încă din această viață.”

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic i-a mulțumit părintelui pentru predica rostită la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava și a anunțat că în această zi are loc proclamarea canonizării Sfintei Blandina, mărturisitoare originară din Basarabia, născută la începutul secolului trecut. Înaltpreasfinția Sa a prezentat câteva file din viața celei care poate fi model de sacrificiu și credință neclintită pentru credincioșii zilelor noastre.

„Sfânta Blandina s-a născut în Basarabia, în anul 1906, făcând parte dintr-o familie preoțească, părinții ei numindu-se Zaharia și Serafima. La 20 de ani, adică în 1926, s-a căsătorit și în urma mariajului a avut un singur fiu, pe Vladislav. Viața sfintei poate fi împărțită în trei perioade: prima între 1926-1940, o perioadă tihnită oarecum pentru familia sa; a doua, între 1941-1956, a fost una dintre cele mai urâte perioade din viața familiei sale, cu depărtări, cu foamete, cu închisoare, cu bătăi, soțul ei, de profesie inginer agronom, murind în închisoare. Eliberată în 1957, s-a retras la fiul ei la Iași. Timp de 15 ani, deși era de profesie învățător, Sfânta Blandina a făcut ascultare la Catedrala din Iași, lângă racla Cuvioasei Parascheva. Toți se întrebau cum de ea, profesoară fiind, spală pe jos în catedrală și șterge icoanele. Iar ea a făcut mărturisirea cutremurătoare: Nu-i nimic mai de preț ca atunci când speli picioarele lui Hristos. Spălatul prin catedrală era considerat de ea întocmai spălatului picioarelor lui Hristos. A murit în anul 1971 și a fost înmormântată în cimitirul Eternitatea din Iași, în cavoul unei familii credincioase, familia Stoleru. Sfântul Sinod a găsit de cuviință că faptele ei o recomandă pentru a fi trecută în rândul sfinților. Pentru a afla mai multe despre viața sfintei, numită după o muceniță din timpul lui Marc Aureliu, vă recomand cartea apărută la Editura Sihăstria, intitulată Suferințele mamei Blandina.”

În continuare, Părintele Arhiepiscop a anunțat că alături de cuvântul exegetic al Evangheliei de astăzi și de Decalogul la Duminica a șasea după Paști, publicate pe site-ul eparhiei, a pregătit și un Decalog la Duminica familiei creștine, ce propune „câteva repere duhovnicești pentru orientarea vieții de familie, ca aceasta să devină o adevărată școală a virtuților, în cadrul căreia experiența părinților și nevinovăția copiilor lucrează împreună pentru a descoperi în lume lucrarea Duhului Sfânt, prelungită prin Biserică în fiecare cămin”.

Întâistătătorul Bisericii sucevene a amintit faptul că cel care a fost vreme de aproape trei decenii ierarh al acestor meleaguri ale Bucovinei, Părintele Arhiepiscop Pimen, va fi pomenit miercuri, 20 mai 2026, la împlinirea a 6 ani de la plecarea spre veșnicie, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, Catedrala Arhiepiscopală.

La final, Înaltpreasfinția Sa a rostit rugăciuni de dezlegare și rugăciuni pentru sănătate trupească și sufletească și i-a binecuvântat cu apă sfințită pe credincioșii care au venit cu multă evlavie să îl cinstească pe sfântul ocrotitor al Cetății Sucevei.

Irina Ursachi