Vizită oficială la șantierul de restaurare și consolidare al clădirilor din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

În după-amiaza zilei de miercuri, 13 mai 2025, domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, s-a aflat într-o vizită de lucru în județul Suceava, în timpul căreia a cercetat stadiul lucrărilor de consolidare ale ansamblului Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” – Biserica „Sfântul Gheorghe”, obiectiv aflat în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, dar și alte construcții din incinta așezământului monahal ce sunt incluse în această perioadă în ample acțiuni de reabilitare, restaurare și înnoire.

Delegatul Guvernului României a vizitat ansamblul monastic alături de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, de reprezentanții așezământului monahal, precum și de membri ai Permanenței Consiliului Eparhial. Însoțiți de coordonatorii echipelor de lucru, de Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, și de Prefectul Județului, Bogdan George Păstrăv, oaspeții au analizat stadiul lucrărilor amplului proiect de restaurare care cuprinde șapte obiective distincte: Biserica „Sfântul Gheorghe” (monument UNESCO), stăreția, corpul de chilii, Paraclisul „Sfântul Ioan cel Nou”, Clisiarnița, zidul de incintă, precum și amenajările exterioare (trotuare, alei, rigole, amenajare peisagistică etc).

Domnul Florin Axinte, directorul tehnic al „General Construct Suceava”, a prezentat delegației date concrete cu privire la stadiul lucrărilor pentru fiecare obiectiv în parte, menționând necesitățile tehnice suplimentare apărute pe parcursul execuției, între care modernizarea sistemelor termice și amenajările peisagistice exterioare.

În cadrul vizitei în care au fost monitorizate progresele tehnice ale întregului proiect de restaurare și consolidare, a avut loc și un moment de rugăciune în Paraclisul mănăstirii, la racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, mucenic al lui Hristos, originar din Trapezunt, în prezența Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava. Înaltpreasfințitul Părinte Calinic i-a dăruit domnului ministru Attila-Zoltán Cseke un coș cu ouă încondeiate și o icoană deosebită cu Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor.

Contractul de finanțare pentru realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare ale ansamblului de clădiri ale Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” a fost semnat în luna august a anului 2022.

Misiunea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților de a proteja, conserva și valorifica patrimoniul cultural, istoric și religios din Bucovina se oglindește zi de zi atât în proiectele de consolidare ale locașurilor de cult, cât și în efortul comun, Stat și Biserică, de a completa moștenirea înaintașilor.

Scurt istoric

Tradiția atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supraviețuit timpului. Zidirea bisericii a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş.

La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii.Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă și slavonă.

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a adăpostit racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.

Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.

În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial.

Irina Ursachi