Un nou eveniment dedicat teologilor, istoricilor și tuturor celor interesați de istoria și identitatea spirituală a Bucovinei a avut loc la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în seara zilei de miercuri, 29 aprilie 2026, la Centrul cultural, educațional și social „Dosoftei Mitropolitul” din Suceava. Intitulat „Fondul religionar ortodox român din Bucovina. 240 de ani de la înființare: geneză, evoluție și rol istoric în viața Bisericii și a Cetății”, colocviul istoric a fost organizat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților în colaborare cu Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, pentru a aduce în atenție „o instituție fundamentală pentru istoria eclesială și socială a Bucovinei, evidențiind rolul Fondului în susținerea vieții bisericești, în dezvoltarea învățământului teologic și în consolidarea identității confesionale și culturale în acest spațiu”.
Evenimentul a debutat cu interpretarea imnului pascal „Hristos a înviat” și cu cuvântul introductiv al pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care a subliniat importanța comemorării celor 240 de ani de la constituirea Fondului Religionar, instituție creată în perioada administrației habsburgice pentru administrarea bunurilor bisericești din Bucovina. Părintele consilier a arătat că această structură a reprezentat o soluție istorică complexă, adaptată contextului politic al vremii, dar care a permis menținerea și consolidarea vieții ortodoxe în regiune, evidențiind totodată faptul că Fondul a avut încă de la început un rol esențial în susținerea materială a Bisericii, asigurând resursele necesare desfășurării activităților liturgice și pastorale.
Sfinția sa a prezentat și mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, lecturând cele zece motive pentru care „Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, constituit încă din secolul al XVIII-lea din averile legitime ale Bisericii, respectiv moșii episcopale și mănăstirești provenite din daniile credincioșilor și ale ctitorilor români, ar trebui să revină în curtea Bisericii, respectiv în curtea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților”.
A urmat prelegerea susținută de diac. Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu”, care a propus o analiză amplă și documentată asupra genezei și evoluției Fondului Religionar. În expunerea sa, acesta a prezentat contextul înființării instituției, mecanismele de organizare și modul în care patrimoniul său era administrat de către Biserică. Totodată, au fost evidențiate etapele de dezvoltare ale Fondului, precum și transformările prin care acesta a trecut de-a lungul diferitelor perioade istorice, în strânsă legătură cu evoluțiile politice și administrative din Bucovina. De asemenea, istoricul și teologul Mircea-Gheorghe Abrudan a subliniat caracterul economic și administrativ al Fondului Religionar, care a gestionat întinse suprafețe de teren, păduri și alte resurse, constituind un sistem bine organizat de administrare a bunurilor bisericești. Veniturile obținute au fost utilizate pentru susținerea clerului, întreținerea lăcașurilor de cult și dezvoltarea comunităților locale. Astfel, Fondul a funcționat ca o instituție complexă, cu responsabilități clare și mecanisme administrative eficiente, contribuind la stabilitatea economică a regiunii și la organizarea vieții sociale.
Un aspect important reliefat în cadrul colocviului a fost implicarea Fondului Religionar în domeniul educației. Prin finanțarea școlilor și susținerea formării intelectuale, această instituție a avut un rol decisiv în dezvoltarea învățământului teologic și în formarea elitelor locale. De asemenea, Fondul a sprijinit inițiative culturale și a contribuit la promovarea limbii și tradițiilor românești, consolidând identitatea națională într-un context istoric marcat de diversitate etnică și confesională. Prin activitatea sa, acesta a contribuit la păstrarea credinței ortodoxe.
A urmat lansarea volumului „Fondul Bisericesc din Bucovina (1783–1949)”, semnat de pr. Sorin-Toader Clipa. Lucrarea oferă o perspectivă amplă asupra cadrului juridic, administrativ și istoric al Fondului Religionar, constituind o contribuție importantă la aprofundarea cercetării în acest domeniu. Alături de mărturiile din experiența celor două decenii de documentare și redactare a lucrării, autorul a remarcat faptul că studierea Fondului Religionar oferă repere valoroase pentru înțelegerea relației dintre Biserică și societate, precum și pentru gestionarea responsabilă a patrimoniului.
Cele aproximativ 1000 de pagini ale volumului demonstrează încă o dată că Fondul Religionar Ortodox din Bucovina a reprezentat o instituție fundamentală, care a îmbinat dimensiunea spirituală cu cea economică și culturală, contribuind decisiv la dezvoltarea regiunii și la păstrarea identității românești.
Nu în ultimul rând, autorul a punctat contribuția esențială a Înaltpreasfințitului Calinic, care a oferit sprijin logistic și editorial pentru ca acest volum să vadă lumina tiparului sub egida Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Alături de monahi, monahii și preoți din cuprinsul eparhiei, la eveniment au participat și reprezentanți ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și ai Centrului Eparhial, precum pr. Viorel Ilișoi, consilier economic-financiar al eparhiei, protos. Ioan Tofan, consilier al Sectorului Medical și Farmaceutic, pr. Mihai Cobziuc, consilier eparhial în cadrul Biroului Relații cu Minoritățile, și arhim. Iustin Taban, consilier juridic în cadrul Sectorului Juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.
La final, domnul prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, cadru didactic la universitatea suceveană, i-a felicitat pe invitații speciali și pe organizatori pentru această inițiativă reafirmând importanța continuării cercetării și a valorificării patrimoniului istoric și eclesial, ca expresie a continuității credinței și a comuniunii cu generațiile care au contribuit la formarea identității Bucovinei.
Irina Ursachi
Foto credit: Sebastian-Andrei Lazăr