În data de 26 aprilie 2026, Parohia Dănila din cadrul Protopopiatului Rădăuți a fost gazda unui moment de aleasă însemnătate duhovnicească, prilejuit de instalarea părintelui Ioan-Alexandru Petrașuc ca preot paroh, în prezența unui sobor numeros de slujitori, între care s-au numărat PC. Pr. Constantin Oprea, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, PC. Pr. Ionuț Isopescu, consilier eparhial, și PCuv. Arhim. Valerian Radu, mare eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.
Cu aleasă bucurie duhovnicească ne aflăm astăzi în această comunitate binecuvântată, așezată sub ocrotirea Sfinților doctori fără de arginți Cosma și Damian și a Sfântului Ierarh Spiridon, pentru a-l instala în demnitatea de paroh pe părintele Ioan-Alexandru Petrașuc, numit în această ascultare de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în urma vacantării acestei parohii.
Această zi nu este doar un moment administrativ, ci un moment de taină și de responsabilitate. Preotul nu vine într-o parohie ca un simplu funcționar, ci ca păstor de suflete, ca slujitor al Sfântului Altar, ca părinte duhovnicesc și împreună-lucrător cu poporul lui Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel spune limpede: „Luați aminte de voi înșivă și de toată turma întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi… ca să păstoriți Biserica lui Dumnezeu” (Fapte 20, 28). Acest cuvânt se potrivește și preotului care primește astăzi turma încredințată spre păstorire.
Părinte Ioan-Alexandru, veniți într-o parohie cu o istorie frumoasă, dar și cu o răspundere mare. Dănila nu este doar un sat cu tradiție, ci o comunitate care a învățat, de-a lungul vremii, să-și lege viața de Biserică. Bisericuța de lemn, adusă aici în anul 1812 și sfințită în 1820, a fost pentru generații întregi corabie de mântuire, loc de rugăciune, de lacrimă, de nădejde și de vindecare sufletească. Aici s-au botezat prunci, s-au cununat familii, s-au spovedit oameni, s-au pomenit eroi și înaintași, păstrându-se credința în vremuri de pace și în vremuri de încercare.
Astăzi, însă, privirea comunității se îndreaptă și spre biserica nouă, începută prin punerea pietrei de temelie în anul 2009, o lucrare mare, jertfitoare, purtată cu osteneala credincioșilor și a preoților care au slujit aici. Exteriorul bisericii este finalizat, iar în interior s-au realizat lucrări importante: încălzirea în pardoseală și placarea cu marmură. Urmează pictura în tehnica fresco, adică veșmântul de lumină al locașului, prin care zidurile vor deveni cateheză, rugăciune și mărturisire.
Se cuvine, în această zi, să adresăm un cuvânt de recunoștință părintelui Ovidiu Buzilă, preot vrednic al eparhiei noastre, care a purtat cu jertfelnicie lucrarea edilitară, culturală și social-filantropică a acestei parohii. Munca părintelui nu trebuie uitată, ci cinstită prin continuitate. În Biserică, nimeni nu începe de la zero; fiecare slujitor zidește pe osteneala celor dinainte, iar cei care vin după el sunt chemați să ducă mai departe lucrarea, cu smerenie și responsabilitate.
Părinte Ioan-Alexandru, ați lucrat și în administrația Bisericii, ca diacon misionar în cadrul Protopopiatului Rădăuți, unde ați arătat seriozitate, ascultare și râvnă. Acum, însă, ascultarea devine una pastorală directă. De astăzi, oamenii aceștia vă vor privi ca pe părintele lor și vor veni la sfinția voastră cu bucuriile și necazurile lor, cu întrebările, căderile, durerile și nădejdile lor.
Să fiți, așadar, lucrător veghetor în toată lucrarea preoțească. Să iubiți Sfântul Altar, să slujiți cu evlavie, să predicați cu discernământ, să spovediți cu răbdare, să cercetați bolnavii, să mângâiați pe cei întristați, să apropiați tinerii de Biserică și să nu lăsați pe nimeni să se simtă străin în casa lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că preoția se săvârșește pe pământ, dar are rânduială cerească; de aceea, preotul trebuie să fie om al rugăciunii, al jertfei și al trezviei.
Să nu uitați niciodată că păstorul adevărat nu stă departe de turmă, ci merge înaintea ei prin pildă. Sfântul Grigorie Teologul arată că întâi trebuie să te curățești pe tine, ca apoi să-i curățești pe alții; întâi să te apropii de Dumnezeu, ca apoi să-i apropii și pe ceilalți. De aceea, cea mai puternică predică a preotului rămâne viața lui.
Iar dumneavoastră, iubiți credincioși din Dănila, primiți-l pe părintele Ioan-Alexandru cu inimă deschisă, cu respect și cu dragoste. Ajutați-l, susțineți-l, rugați-vă pentru el și împreună cu el. Singur, preotul nu poate face totul. O parohie vie nu se zidește doar prin mâinile preotului, ci prin credința, unitatea și jertfa întregii comunități.
Așa cum biserica nouă nu s-a ridicat dintr-o singură osteneală, ci din darul multora, tot așa și viața duhovnicească a parohiei se ridică prin împreună-lucrare. Preotul seamănă, dar ogorul trebuie să primească sămânța. Preotul cheamă, dar credincioșii trebuie să răspundă. Preotul se roagă pentru popor, dar și poporul trebuie să se roage pentru preot.
Vă îndemn, așadar, să păstrați unitatea. Să nu lăsați dezbinarea, judecata, nepăsarea sau cârtirea să slăbească lucrarea Bisericii. Unde este unitate, acolo vine binecuvântarea lui Dumnezeu. Unde este rugăciune, acolo se vindecă rănile. Unde este ascultare, acolo se zidește pentru veșnicie.
Aveți înainte o lucrare mare: continuarea bisericii noi, pregătirea ei pentru pictură, înfrumusețarea vieții liturgice, întărirea activităților culturale și filantropice, grija față de copii, tineri, vârstnici și bolnavi.
Parohia Dănila are o chemare frumoasă: să fie nu doar loc de slujire, ci și loc de comuniune, de educație, de milostenie și de vindecare sufletească, după pilda Sfinților Cosma și Damian, care au slujit fără plată, din dragoste pentru Dumnezeu și pentru oameni.
Ca protopop al Protopopiatului Rădăuți, îl încredințez astăzi pe părintele Ioan-Alexandru dragostei dumneavoastră și, în același timp, îl rog să poarte această parohie în inimă cu răbdare, cu smerenie și cu jertfă. Să nu se teamă de greutăți, pentru că orice lucrare a Bisericii se împlinește prin cruce, dar și prin lucrarea lui Dumnezeu. Îl știm pe părintele ca fiind un preot harnic și responsabil, fiu de preot, purtând în sine moștenirea unei slujiri învățate din familie și întărite prin propriul său efort.
Îl rugăm pe Mântuitorul Iisus Hristos, Arhiereul cel veșnic, să-i dăruiască sănătate, înțelepciune, râvnă sfântă și putere de slujire. Îi rugăm pe Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian și pe Sfântul Ierarh Spiridon să ocrotească această parohie, să binecuvânteze familiile, copiii, bătrânii, ctitorii, binefăcătorii și pe toți cei care iubesc casa lui Dumnezeu.
Părinte Ioan-Alexandru, să aveți slujire rodnică, inimă curată și pași statornici, iar dumneavoastră, iubiți credincioși, să-l primiți, să-l sprijiniți și să lucrați împreună cu el.
O parohie vie nu este acolo unde este doar o biserică frumoasă, ci acolo unde preotul și credincioșii se mântuiesc împreună!
Pr. dr. Constantin OPREA – protoiereu al Protopopiatului Rădăuți
