Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, reprezentanți ai autorităților locale, ai Centrului Eparhial Suceava, compania de consultanță dar și executantul proiectului, alături de arhitecți, arheologi, restauratori și istorici s-au întâlnit la Mănăstirea Humor joi, 18 decembrie 2025, pentru recepția lucrărilor de restaurare a patrimoniului cultural care pun în valoare monumentul UNESCO.
În cadrul întâlnirii, arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, a evidențiat faptul că restaurarea Mănăstirii Humor este un act de responsabilitate față de patrimoniul istoric și cultural, dar și o datorie morală asumată față de credință, identitate și continuitate. Finalizarea lucrărilor marchează nu doar recuperarea materială a monumentului, ci și reafirmarea valorii sale simbolice: „Iată că astăzi, aici, la Mănăstirea Humor, o ctitorie care este înscrisă în lista patrimoniului mondial UNESCO, se scrie o pagină de istorie aparte, o pagină prin care arătăm ceea ce înseamnă importanța restaurării, conservării și punerii în valoare a acestui monument istoric. Toate acestea, prin purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, care permanent a urmărit cum se desfășoară aceste lucrări, pentru că știe ceea ce înseamnă ca o ctitorie de secol XVI să fie restaurat, iar în preocupările Înaltpreasfinției sale restaurarea istoriei și redarea istoriei acestui monument este o obligație morală. Avem, așadar, bucuria de a vedea o restaurare finalizată în acest stadiu. S-a pus în valoare ceea ce trebuia să pună în valoare incinta acestui monument istoric, monument legat atât de domnia lui Ștefan cel Mare prin Tetraevangheliarulde la Humor, dar mai ales prin ceea ce a însemnat logofătul Ioan Tăutu, ctitorul acestei mănăstiri înscrise în patrimoniul UNESCO.”
Prezent la eveniment, domnul Mircea Căpățână, arhitect al proiectului, a arătat în ce măsură restaurarea Mănăstirii Humor a depășit cadrul unei intervenții tehnice asupra unui monument UNESCO, devenind un proces complex de descoperire, cercetare și recuperare a ansamblului istoric în integralitatea sa. De la problemele inițiale ale bisericii până la revelațiile arheologice care au schimbat amploarea proiectului, demersul a urmărit readucerea la viață a incintei mănăstirești și a funcției sale autentice. „Inițial, proiectul a început cu biserica, care avea suferințe legate de partea de învelitoare și anumite probleme legate de fațade și de starea de conservare a picturii exterioare. Încă de la faza de proiectare eram convinși că vom descoperi lucruri minunate, ceea ce s-a și întâmplat, pentru că studiile cu georadar au relevat structuri subterane la nivelul curții, care nu fuseseră investigate și nu erau cunoscute, rămase din vechile chilii și din vechile structuri ale curților domnești sau boierești, distruse odată cu stăpânirea austriacă.”
Domnul cercetător Ion Mareș, arheolog și istoric în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, a punctat importanța covârșitoare a descoperirilor din cuprinsul ansamblului monahal, incintă fortificată a epocii Petru Rareș. Domnia sa a împărtășit numeroase detalii din timpul descoperirilor arheologice care contribuie la conturarea peisajului istoric al secolului al XVI-lea.
Nu în ultimul rând, stavrofora Paraschiva Sorohan, stareța așezământului monahal, a subliniat faptul că finalizarea proiectului de restaurare a Mănăstirii Humor nu reprezintă doar încheierea unor lucrări de construcție, ci o recuperare a memoriei și demnității unui loc cu o istorie profund încercată. Preacuvioșia sa a mulțumit Bunului Dumnezeu și Maicii Domnului pentru binecuvântările revărsate asupra obștii și ansamblului monastic, dar și ctitorilor prin ale căror rugăciuni Mănăstirea Humor s-a îmbrăcat într-o adevărată haină de sărbătoare. Gândul de recunoștință s-a îndreptat apoi către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, pentru îndrumarea pe tot parcursul proiectului, către toți cei care s-au implicat în realizarea lucrărilor care au avut ca punct de plecare restaurarea patrimoniului cultural al mănăstirii. Maica stareță a anunțat și faptul că odată cu recepția lucrărilor, întreg ansamblul Mănăstirii Humor va putea fi vizitat de publicul larg.
Mănăstirea Humor, odor de mare preț din tezaurul așezămintelor monahale din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, s-a bucurat în ultimii doi ani de ample lucrări de restaurare și conservare în contextul descoperirilor arheologice de excepție, săpăturile efectuate dezvelind fundațiile unor vechi construcții contemporane cu biserica monument ridicată de Toader Bubuiog în anul 1530. Astfel, au fost aduse la lumină noi detalii referitoare la amenajarea incintei fortificate a locașului de cult.
Pr. Ștefan Mihalcea,
Irina Ursachi
