Cetatea Sucevei este în aceste zile de început de Undrea centrul unui dialog cultural de anvergură, specialiști în artă sacră, istorici, iconari, restauratori, cercetători și cadre universitare din România și din străinătate reunindu-se pentru a analiza, interpreta și valorifica patrimoniul Moldovei Mușatine. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, conferințe, vernisaje, vizite documentare și sesiuni academice și-au propus să pună în lumină continuitatea artistică a spațiului românesc, și, potrivit organizatorilor, „să valorifice patrimoniul artistic, arhitectural și teologic al nordului Moldovei, conturat în epoca Mușatinilor – o epocă a ctitoriilor, a realizărilor iconografice și a consolidării identității bisericești.
Organizat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, evenimentul desfășurat între 4–6 decembrie 2025, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, sub egida Centrului de Studii și Documentare Crimca, și-a propus să evidențieze modul în care arta sacră rămâne un limbaj viu al credinței, o mărturie a frumuseții și profunzimii duhovnicești care a preschimbat Moldova medievală într-un locaș de cultură teologică.
Întrucât organizatorii și-au dorit ca manifestarea cultural științifică să se desfășoare „într-un cadru menit să pună în evidență continuitatea tradiției și dinamismul cercetării contemporane”, alături de Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” și de Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, mai mule sesiuni de comunicări ale simpozionului au avut loc la Mănăstirea Dragomirna, lăcaşul iubit al vlădicii Anastasie Crimca. Tot aici au fost inaugurate două expoziții deosebite: Miniatura românească. Manuscrisele Anastasie Crimca”, prezentată de elevii Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”, și „Răsărit și Apus în arta sacră”, semnată de artistul Ioan Bratiloveanu.
Cea dintâi ediție a simpozionului, intitulată „Arta în Moldova, de la medieval la contemporan (restaurare, pictură bisericească și pictură modernă)” se afirmă astfel ca un spațiu de formare și cercetare.
În prima parte a simpozionului, organizată în Sala „Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi” a Mănăstirii Dragomirna, a fost deschisă cea dintâi sesiune academică, o panoramă a temelor teologice, artistice și istorice, moderată de dr. Cristina Cojocaru, cercetător științific – Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Academia Română. Doamna prof. univ. dr. Maria Modesta Lupașcu, prodecan în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, a adus în atenție „Experiența vizuală a fractalilor – arc peste timp în arta medievală și cea contemporană”, iar doamna prof. univ. dr. habil. Codrina Ioniță, de la același centru universitar, a prezentat referatul „Pelicanul și pustia, de la simbolistica medievală la o expoziție de artă contemporană”.
Întreaga serie de prezentări evidențiază faptul că arta bisericească nu este doar obiect cultural, ci o mărturisire, iar întâlnirea dintre teologi, istorici și artiști devine un act de restaurare a memoriei sacrului.
„Parabolele Mântuitorului, sursă perenă de inspirație artistică” a fost titlul studiului doamnei Elena Murariu, pictor muralist și iconar, domnul Ioan Popa, pictor bisericesc vorbind mai apoi despre „Iconari vechi și noi”.
Tot în cadrul primei sesiuni de comunicări științifice, pr. dr. Gabriel V. Ciofu a adus în atenție „Viața Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou reflectată în iconografia medievală moldovenească și în cea contemporană”.
În continuare, doamna dr. Georgiana Zahariea, restaurator în cadrul Comisiei de Pictură Bisericească, Ministerul Culturii, a vorbit despre „Aspectul Mănăstirii Arbore în prezent. Detalii tehnice inițiale puse în valoare în urma restaurării”, în timp ce domnul Vladimir Bulat, critic de artă, a prezentat lucrarea „«Privind crucea», un dialog între tradiția construită a habitatului țărănesc și perspectiva contemporană a artei (25 octombrie 2025)”.
Prin prezența unor personalități academice, expoziții tematice și sesiuni interdisciplinare, manifestarea deschide astfel noi direcții de studiu și consolidează rolul Nordului Moldovei ca reper cultural de referință.
Moderatorul celei de-a doua sesiuni, prof. univ. dr. Maria Modesta Lupașcu, prodecan în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, l-a invitat la pupitru pe pr. dr. Gabriel Herea, inspector în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care a împărtășit „Împliniri plastice moderne în siajul mănăstirilor sucevene: Traian Postolache și Mircea Hrișcă”. Mai apoi, domnul lect. univ. dr. Luigi Bambulea, de la Universitatea Națională de Arte din București, a adus în atenție referatul „Disegno interno. Despre arta contemplativă a lui Silviu Oravitzan”, iar doamna drd. Cristina Safta, de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, a atins un subiect foarte interesant pentru cei de față, „Cete de Îngeri în iconografia bolților moldovenești”.
În cadrul acestui spațiu de întâlnire între restaurare, cercetare, istorie, teologie, artă și modernitate, domnul Ioan Bratiloveanu, pictor bisericesc a expus referatul „Icoana bizantină: între tradiție și modernitate – câteva aspecte inedite”, în timp ce domnul Daniel Codrescu, coordonator al lucrărilor de pictură în tehnica mozaic a Catedralei Naționale a vorbit despre acest proiect de amploare desfășurat în ultimii ani la București. Nu în ultimul rând, domnișoara dr. Cristina Cojocaru, cercetător științific în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, a supus atenției „Repere iconografice și fundamentări dogmatice ale Ciclurilor Maicii Domnului din pronaosul Catedralei Naționale – dosar de documentare”.
Unul dintre cei care au pus bazele Simpozionului Internațional „Arta bisericească din nordul Moldovei în timpul dinastiei Mușatine – expresie a râvnei creatoare”, pr. dr. Gabriel Herea, inspector în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească al Eparhiei Sucevei, i-a invitat la dialog pe invitații și participanții acestui eveniment, în cadrul celei de-a treia sesiuni, în calitate de moderator. După ce domnul dr. Ion Mareș, arheolog și istoric a vorbit despre „Ieromonahul Paisie, primul egumen al Mănăstirii Humor”, domnul dr. Petru Palamar, doctor al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, a prezentat „Arta fotografică și fresca medievală”. Nu în ultimul rând, doamna prof. dr. Camelia Sadovei, de la Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Suceava, a adus în atenție lucrarea „Permanențe ale logosului vizual local în viața culturală contemporană”, după care în Muzeul Mănăstirii Dragomirna a avut loc o sesiune de analiză și interpretare a Tetraevangheliarului de la 1609, moment de excepție pentru filologi, iconografi și istorici ai artei.
Cea de-a doua parte a Simpozionului Internațional s-a desfășurat în Sala „Gherasim Episcopul” a Centrului Eparhial Suceava și a avut ca invitați, atât on site, cât și online, specialiști din mai multe țări europene, creându-se astfel punți între tradiție și contemporaneitate, punctându-se totodată importanța relațiilor interculturale. Cercetători din Polonia, Cehia, Austria și Elveția au vorbit despre: legăturile artistice între Moldova, Polonia și Ucraina, cultul icoanelor din Bucovina și Maramureș, picturi murale medievale în Catedrala Armeană din Lviv, precum și relația dintre spațiu liturgic și lumină – un element esențial în arhitectura sacră.
Moderată de domnul lect. univ. dr. Alexandru Prelipcean, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași și director al Departamentului Periodice și Reviste Bisericești al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, întâlnirea a debutat cu discursul domnului prof. dr. habil. Mirosław Piotr Kruk, Universitatea din Gdansk (Polonia): „Artistic links between Moldavia, Poland and Ruthenia”. A urmat prezentarea lucrării „Oameni și icoane. Credințe și obiceiuri legate de cultul icoanelor în religia practicată în Bucovina și Maramureș” de către domnul prof. dr. habil. Ewa Kocój, Institutul de Cultură, Universitatea Jagiellonia – Cracovia, iar mai apoi domnul prof. dr. habil. Waldemar Józef Deluga, de la Universitatea din Ostrava – Cehia, a supus atenției „Picturi murale medievale în Catedrala Armeană din Lviv: istoricul descoperirilor și o încercare de datare a câtorva straturi”.
În cele ce au urmat, domnul dr. Vladimir Ivanovici, de la Academia de arhitectură din Mendrisio, Universitatea din Lugano, Elveția, a expus referatul „Spațiu liturgic și lumina în tradiția creștină și în Moldova”, în timp ce domnul Gabriel-Cosmin Blasciuc, masterand al Universității din Viena, le-a vorbit participanților despre „Ducatul Bucovinei: monumente arhitecturale și personalități monumentale”.
Lucrările Simpozionului Internațional aflat la prima ediția au continuat cu prelegerea intitulată „Paul Gherasim sau despre lucrul cel nemuritor”, a domnului lect. univ. dr. Andrei Rosetti, Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara, și cu lucrarea „Restaurare, Pictură bisericească și Artă modernă”, a domnului Valeriu Șușnea, Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Buzău.
Nu în cele din urmă, doamna dr. Ana Dumitran, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a prezentat studiul „Sfântul Dimitrie ucigându-l pe împăratul Maximian. În căutarea surselor unei icoane aparent unice”, iar doamna prof. univ. dr. Solomiia Tymo le-a împărtășit participanților „Viziunea lui Petru al Alexandriei ca icoană alternativă a Primului Sinod de la Niceea: Dovezi ale tradiției ucrainene în România (Cărți liturgice și iconostase)”.
Simpozionul cu caracter religios-academic desfășurat în aceste zile în Cetatea Mușatinilor cu prilejul împlinirii a 650 de ani de la întemeierea acestei importante dinastii nu este doar o întâlnire științifică, ci o lucrare comună întru memorie culturală și mărturisire. Arta bisericească din patrimoniul moldav mușatin și nu numai, născută din rugăciune, este considerată dreot una dintre cele mai profunde expresii ale teologiei în culori. În cadrul evenimentului, prin restaurare, studiu și dialog interdisciplinar, participanții nu doar au analizat trecutul, ci l-au reașezat în inima prezentului.
Pr. Ștefan Mihalcea
Irina Ursachi
Foto credit (copertă): Cristi Turculeț