La împlinirea a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie, Sfântul Sinod a hotărât ca anul 2025 să fie „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”. Cu acest prilej, în ziua de 4 februarie 2025, în Catedrala Patriarhală din București a avut loc canonizarea a 16 sfinți români care au mărturisit credința în Hristos în perioada regimului comunist din România, între cei trecuți în rândul sfinților fiind și Cuvioșii Paisie și Cleopa de la Sihăstria.
Marți, 2 decembrie 2025, primul așezământ monahal închinat Sfinților Cuvioși Părinți care s-au nevoit în secolul al XX-lea la Mănăstirea Sihăstria și-a sărbătorit hramul prin Liturghie arhierească. În mijlocul obștii monahale și al comunității de la Vadu Negrilesei a poposit Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în paraclisul aflat în demisolul bisericii mari a tânărului complex monahal, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, ce începe să prindă formă în poiana din apropierea bordeiului Părintelui Cleopa. Din soborul slujitor au făcut parte arhim. Mihail Bălan, stareț al Mănăstirii Sihăstria Râșcăi și exarh de zonă, stareți ai mănăstirilor din Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, precum și slujitori ai sfintelor altare ale parohiilor din împrejurimi.
Răspunsurile liturgice care au înfrumusețat slujba au fost oferite de tineri teologi, studenți la Facultatea de Teologie „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași și elevi la Liceul Teologic „Mitropolitul Dosoftei” din Suceava, iar la momentul rânduit, ierodiaconul Teofil (Gheorghe) Șapcă a fost hirotonit întru ieromonah, pe seama Mănăstirii „Sfântul Ilie” Dorna Candrenilor.
La evenimentul desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic au luat parte reprezentanți ai autorităților locale, – între care s-a numărat și domnul Vasile Zamcu, primarul Comunei Stulpicani –, precum și mulțime de credincioși care au urcat cu mare bucurie în frumusețea pustietății din Munții Stânișoarei, pentru a-i cinsti pe Sfinții Paisie și Cleopa.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a dat citire mesajului întâistătătorului eparhiei Sucevei și Rădăuților, cu prilejul prăznuirii Sfinților Cuvioși Părinți Paisie și Cleopa, rezumat în două Decaloguri, care pun la inima credincioșilor atât virtuțile marilor nevoitori, – credința autentică, dreptatea, răbdarea și iubirea față de aproapele, izvorâte din trăirea și slujirea necontenită a lui Hristos –, cât și reperele unei vieți așezate „cu și întruPreasfânta Treime”, menite să facă să strălucească în om chipul Ziditorului și să îl orienteze spre asemănarea tot mai deplină cu El. „Deodată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, să luăm și aceste cuvinte și să ni le facem merinde pentru suflet și far luminos pe calea vieții noastre cea întru Dumnezeu. Amin”
Arhim. Ștefan Gușă, starețul Mănăstirii Vadu Negrilesei, a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic pentru binecuvântare, Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul pentru slujirea arhierească, soborului, reprezentanților autorităților locale și tuturor celor prezenți pentru împreuna rugăciune și pentru sprijinul oferit sfântului locaș. Totodată, părintele stareț i-a îndemnat pe credincioși să sprijine lucrarea Bisericii, prin contribuirea, după posibilități, la finalizarea lucrărilor de edificare a mănăstirii închinate Praznicului Cincizecimii, precum și Sfinților Cuvioși de la Mănăstirea Sihăstria, asigurându-i totodată de pururea pomenire a tuturor ctitorilor și în veșnicie.
La finalul slujbei, Preasfinția Sa, soborul slujitor și credincioșii au mers în pelerinaj până la locul ostenelilor sihăstrești tainic lucrate de marele rugător și predicator al neamului românesc, Sfântul Ilie Cleopa, la chilia din Munții Stânișoarei. Aici, soborul clericilor a citit o parte din Acatistul celor doi Cuvioși care au povățuit mii de oameni fie din cerdacul chiliei de la Sihăstria, fie din chilia din apropierea peșterii Sfintei Teodora de la Sihla, și au săvârșit slujba Parastasului pentru părinții trupești ai lor.
Cei care vor să devină ctitori ai așezământului monahal închinat Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria și Praznicului Pogorârii Sfântului Duh, o pot face prin donații în conturile eparhiei, deschise la Banca Comercială Română, cu mențiunea Mănăstirea Vadu Negrilesei.
Titular: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
în lei: RO51 RNCB 0234 0370 1091 0014,
în euro: RO78 RNCB 0234 0370 1091 0110,
în dolari: RO30 RNCB 0234 0370 1091 0004.
Scurt istoric
Pentru a pune în valoare locul de sihăstrie al părintelui Cleopa Ilie, în anul 2015, la inițiativa pădurarului Vasile Popa, s-a început restaurarea bordeiului părintelui, iar prin implicarea părintelui paroh Marius Drelciuc, a domnului inginer Cezar Tulbure și a altor credincioși de pe aceste meleaguri s-au adăugat troițe și alte lucruri pentru înfrumusețarea chiliei și a locului dimprejur.
În anul 2021, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anunțat începerea demersului de canonizare a părintelui Cleopa, s-a semnat un parteneriat între Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, păstorită de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, și Direcția Silvică Suceava, condusă de domnul director Sorin Ciobanu, prin care au fost începute lucrări de amenajare a chiliei, a locului dimprejur și a drumului de acces spre aceasta.
Înființarea mănăstirii care se ridică în apropierea colibei mult iubitului duhovnic al neamului românesc, Sfântul Cleopa Ilie, a fost hotărâtă în cadrul Permanenței Consiliului Eparhial din 18 februarie 2022.
La data de 2 decembrie 2022, ierarhii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, au așezat piatra de temelie pentru Mănăstirea Vadu Negrilesei, sfințind locul în care este ridicat sfântul locaș, în apropiere de bordeiul în care a sihăstrit Sfântul Părinte Cleopa în anii ’50,
De-a lungul timpului, Cuviosul Ilie Cleopa a viețuit ca pustnic în locuri diferite din zona Moldovei din cauza prigonirii monahismului de către regimul comunist. În anii de retragere pustnicească l-au ajutat oameni de bună credință, însă Sfântul a petrecut cel mai mult timp în adâncul pădurii. Cele mai însemnate retrageri ale sale sunt cele din anii 1948; 1952-1954; 1959-1964.
Întâlnirea Sfântului Cuvios Cleopa cu oamenii credincioși din Bucovina, dar și cu pădurile primitoare ale Țării de Fagi, avea să se întâmple în perioada în care a fost stareț la Mănăstirea Slatina, unde, în scurt timp, a reușit să organizeze o viață călugărească pilduitoare.
