În urmă cu 107 ani, Congresul General al Bucovinei – organ format din reprezentanţii aleși ai românilor și ai celorlalte naționalități din Ducatul Bucovinei – imediat după înfrângerea și destrămarea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, a votat în unanimitate unirea Bucovinei cu Regatul României.
În acest context, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a avut loc o sesiune solemnă în cadrul căreia specialiști în domeniul istoriei au lansat mai multe lucrări de specialitate, menite să evidențieze importanța actului istoric de la 28 noiembrie 1918, precum și alte aspecte relevante ale istoriei moderne.
La începutul evenimentului științific, moderatorul – arhid. lect. univ. dr. Vasile M. Demciuc – a dat citire „Decalogului de Ziua Bucovinei”, alcătuit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, mesaj transmis în mod special cu acest prilej și primit cu aleasă atenție de toți cei prezenți.
Lucrările sesiunii au fost deschise de arhid. lect. univ. dr. Vasile M. Demciuc, profesor la Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și consilier eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Sfinția sa a amintit că ziua de 28 noiembrie a fost declarată, începând cu anul 2015, Ziua Bucovinei, potrivit Legii nr. 250/2015, evocând totodată momentul istoric din 28 noiembrie 1918, petrecut în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, unde astăzi funcționează Universitatea „Iuri Fedkovici”.
În cuvântul său, universitarul sucevean a subliniat faptul că actul istoric de la 28 noiembrie 1918 a reprezentat cel de-al doilea mare pas în procesul de reîntregire națională a statului român unitar, după unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, prin voința Sfatului Țării.
Astfel, în dimineața zilei de 28 noiembrie 1918, în Sala de Marmură a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei – prezidat de Iancu Flondor – a adoptat „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, cu Regatul României”. Această unire a fost urmată de actul de la 1 decembrie 1918, când Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a decis unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, desăvârșind astfel România Mare.
Pentru a marca așa cum se cuvine acest eveniment, oameni de cultură, istorici, doctoranzi și studenți ai Facultății de Istorie, Geografie și Științe Sociale au participat la lansarea mai multor lucrări de specialitate, rezultate din teze de doctorat în istorie.
Prima lucrare prezentată a fost 5 în 1 sau 1 în 5 – Diplomația are căile ei secrete, redactată de Renata Moiș. Autoarea surprinde situația unei regiuni aflate la confluența mai multor grupuri etnice, mereu motiv de dispută pentru statele din zonă, un volum care îmbogățește istoriografia românească abordând o temă sensibilă și încă insuficient studiată.
O altă lucrare prezentată a fost Structurile de informații, ordine publică și siguranță națională în Moldova Vechiului Regat în perioada 1918–1940, redactată de Valentin Ioan, de la Serviciul Județean Bacău al Arhivelor Naționale. Lucrarea propune o analiză istorică a instituțiilor fundamentale ale sistemului de ordine publică și siguranță națională, cu accent pe perioada interbelică.
În cuvântul său, moderatorul întâlnirii a subliniat importanța acestui interval cronologic, profund marcat de evenimente care au influențat decisiv cursul istoriei României. Acesta a arătat că demersul autorului este nu doar curajos, ci și extrem de necesar, întrucât umple un gol în istoriografie și oferă răspunsuri unor întrebări importante privind evoluția statului român modern.
A urmat prezentarea volumului Timp și devenire – viață economică și socială în Bucovina, editat de Institutul Bucovina–Rădăuți al Academiei Române, care, prin cele peste 50 de studii, aduce noi perspective asupra trecutului acestei provincii istorice. Volumul face parte din colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii, aflată sub patronajul Academiei Române, ajungând la cea de-a 55-a apariție.
De asemenea, a fost prezentat volumul Documente privind istoria românilor – colecția Eudoxiu Hurmuzachi, seria a III-a, cuprinzând peste 600 de documente din arhivele rusești referitoare la perioada 1856–1859.
Despre aceste lucrări și despre locul lor în istoriografia românească au rostit cuvinte lămuritoare prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, director al Departamentului de Științe Umane și Social-Politice, precum și conf. univ. dr. Harieta Sabol, cadru didactic al aceluiași departament.
Despre aceste lucrări și importanța lor în istoriografia românească au vorbit: prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava; prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, director al Departamentului de Științe Umane și Social-Politice din cadrul aceleiași facultăți; precum și conf. univ. dr. Harieta Sabol, cadru didactic în cadrul aceluiași departament.
Pr. Ștefan Mihalcea
