Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni… (Matei 4, 19)
În logica versurilor scrise de Nichita Stănescu sub genericul Emoții de toamnă, iată că acest sfârșit de Septembrie se îmbrățișează cu emoțiile celor care au susținut Examenul de capacitate preoțească, examen ce reprezintă un pas decisiv pentru cei care doresc să-și închine viața lui Dumnezeu prin slujirea preoțească.
Așadar, după cuvântul pe care Apostolul neamurilor îl transmite evreilor, anume că cel mai mic ia binecuvântare de la cel mai mare (Evrei 7,7), Examenul de capacitate preoțească s-a desfășurat cu binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop Calinic și prin implicarea directă a Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, în perioada 22-25 Septembrie 2025. Responsabili cu organizarea au fost ostenitorii din Sectoarele Administrativ-Bisericesc și Educațional-Teologic, iar locul în care s-au susținut probele a fost atât Sala Gherasim Putneanul, a Centrului Eparhial Suceava, cât și Sala Vladimir Repta, din cadrul Centrului Cultural, Educațional și Social Dosoftei Mitropolitul.
Proba scrisă a avut loc luni, 22 Septembrie 2025, în Sala Gherasim Putneanul, iar notarea s-a făcut pe baza baremului afișat la ieșirea din examen. Candidații au avut la dispoziție 3 ore pentru rezolvarea subiectelor și au fost evaluați de către o comisie prezidată de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul. Comisia de evaluare a fost alcătuită din cadre didactice ale Seminarului Teologic Liceal Ortodox Mitropolitul Dosoftei – Suceava: arhid. prof. dr. Bogdan-Mihai Hrișcă, directorul Seminarului și PC Pr. prof. dr. Tudorel Neculau (evaluatori la proba scrisă); PC Pr. prof. dr. Adrian Duțuc și Pr. prof. Valenciuc Ioan-Paul (evaluatori la contestații).
Proba orală a examenului s-a desfășurat în Sala Vladimir Repta, după un program prestabilit. Comisia de evaluare a avut următoarea componență: Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, PC Pr. prof. Adrian Iftimiu, preot îmbisericit la Parohia „Sf. Ierarh Nicolae” din Suceava; PC. Pr. Dimitrie Horga, consilier al Sectorului Administrativ-Bisericesc; PC Pr. dr. Răzvan Cîmpulungeanu, consilier al Sectorului Misiune Pastorală și Actualitate Creștină; Arhid. prof. dr. Bogdan-Mihai Hrișcă, director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei” Suceava și Pr. Ionuț Isopescu, consilier al Sectorului Educațional-Teologic.
Pentru a facilita accesul la informație, suportul bibliografic a fost digitalizat integral de către Sectorul Educațional-Teologic și postat, în format electronic, pe site-ul Arhiepiscopiei. Totodată, candidații au primit și un Ghid pentru Examenul de capacitate preoțească, special conceput pentru proba scrisă, care să-i ajute în asimilarea materiei.
La finalul celor două probe ale concursului, 12 din 17 candidați au fost declarați admiși, procentul de promovabilitate fiind de 71%. Unul dintre cei chemați și aleși (Matei 20, 16) este tânărul și râvnitorul teolog Mihai Candrea, care ne-a transmis câteva gânduri despre experiența pe care a trăit-o cu deplină responsabilitate și seriozitate:
Examenul de capacitate preoțească m-a adus în fața unei experiențe care mi-a reamintit de momentele de emoție de dinaintea examenelor din facultatea de teologie, dar cu o diferență foarte importantă. De această dată, emoțiile nu erau doar despre a asimila informația pentru a-mi fi facilă promovarea acestuia, ci despre a face un pas important și demn către Taina Preoției. Materia a devenit un set de informații valoroase, cunoștințe care trebuie trăite și întipărite în viața mea, pentru a putea fi folosite ulterior în slujba lui Dumnezeu. Bibliografia aleasă cu deosebită atenție de către membrii organizatori reprezintă temelia solidă pe care trebuie să o dețină fiecare teolog care se apropie de această slujire sfântă. Examenul a devenit astfel un moment de reflecție, nu doar o probă, și mi-a amintit că orice pas pe care îl facem spre Dumnezeu adâncește legătura noastră cu El.
Pe lângă latura academică și verificarea cunoștințelor teologice, candidații sunt chemați și la un moment duhovnicesc, acela de a-și cerceta propria conștiință, deoarece este mare nevoie ca viitorul slujitor să nu fie nepăsător față de harul pe care îl va primi de la arhiereu, prin punerea mâinilor (I Timotei 4, 14), în virtutea succesiunii apostolice.
Tot în lumina înțelegerii duhovnicești a examenului, ne dorim ca aceste momente de pregătire și de verificare, de alegere și de cernere, să conducă spre o sensibilitate față de cele sfinte și spre o apropiere progresivă de Dumnezeu.
Conchidem cu un profund monolog ce îi aparține Fericitului Augustin și care este potrivit pentru inima înfrigurată din incipitul acestui articol, inimă care bate la fel de rece și în noi, în măsura în care casa Tatălui (Ioan 14, 2) ne este străină:
Târziu Te-am iubit, Frumusețe atât de veche și atât de nouă, târziu Te-am iubit!
Și iată, Tu erai înlăuntrul meu și eu eram în afară și acolo Te căutam și dădeam năvală, eu cel urât, în aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut.
Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine! Și mă țineau departe de Tine tocmai acele lucruri care, dacă nu ar fi în Tine, nu ar exista.
M-ai chemat, m-ai strigat și ai sfâșiat surzenia mea!
Ai fulgerat, ai străluminat și ai izgonit orbirea mea!
Ai răspândit mireasma ta, ți-am respirat suflarea, iar acum suspin după tine, ți-am simțit gustul, iar acum mi-e sete și mi-e foame de tine!
M-ai atins și ai aprins în mine dorința după pacea ta!
Când voi fi strâns legat de tine, cu întreaga mea ființă, pentru mine nu vor mai exista niciodată durerea și chinul; viața mea va fi cu adevărat vie, căci va fi în întregime plină de tine. Pe cel ce îl umpli tu îl ușurezi, dar eu, fiindcă nu sunt cu totul plin de tine, pentru mine însumi sunt o povară.[1]
Arhid. Marius-Gabriel Filip
Secretar în cadrul comisiei de organizare a
Examenului de capacitate preoțească
[1] Fericitul Augustin, „Confessiones – Mărturisiri”, în: Fericitul Augustin, Scrieri alese, Partea întâia, trad. și indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985, pp. 224‑225.
