La jumătatea lunii lui Gustar, Biserica întreagă cântă cu bucurie și nădejde: „Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare” celei care, făcându-se sălaș omenesc Fiului lui Dumnezeu, s-a alipit pentru totdeauna de Viață, fiind înviată și ridicată cu trupul la cer de Cel Ce a înviat El mai întâi, triumfând asupra morții. Deși praznicul Adormirii Maicii Domnului amintește de încheierea vieții pământești a Născătoarei de Dumnezeu, niciun creștin nu este copleșit de tristețe, căci cele petrecute constituie o confirmare a promisiunii Mântuitorului făcute celor ce Îl iubesc și păzesc cuvântul Său, că vor învia și vor avea viață veșnică. Iar Fecioara Maria, împlinind cu asupră de măsură voia lui Dumnezeu, întărește credința că oricine poate urca scara virtuților până la ultima treaptă, unde așteaptă Mântuitorul Hristos pentru a da răsplata mult dorită – un lăcaș dintre cele multe ale Tatălui, în Împărăția cerurilor.
Între cei care au râvnit sălășluirea întru veșnicie se numără Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, care a aflat în „cea mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii” un dreptar al viețuirii sale în trup și al urcușului său duhovnicesc. În semn de recunoștință, a ales sărbători închinate Maicii Domnului drept hram principal pentru multe dintre ctitoriile sale, ridicate între hotarele Moldovei ori în afara lor. Nu este de mirare așadar că a așezat întâiul lăcaș zidit de el din temelii sub semnul sărbătorii rânduite de Biserică pentru a marca plecarea din lume a Maicii Fiului Întrupat al lui Dumnezeu și șederea ei lângă tronul Preasfintei Treimi, de unde veghează cu inimă de mamă asupra tuturor.
Astfel, vineri, 15 august 2025, Mănăstirea Putna a îmbrăcat strai de sărbătoare irupt din lumina pascală, din limpezimea bolții cerești și din frumusețea portului național, izvodit cu trudă de mâini dibace și harnice.
Patru ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române au fost prezenți la hramul mănăstirii ce de peste cinci veacuri și jumătate reprezintă un simbol al unității de neam, de limbă și credință, mijlocind în rugăciune înaintea Celui Preaînalt pentru obștea monahală, dar și pentru mulțimea de credincioși, fii ai Putnei, crescuți duhovnicește sub tâmpla ctitoriei ștefaniene, ori pelerini de pe diferite meleaguri veniți în Țara de Sus. Celor doi arhierei ai eparhiei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, li s-au alăturat doi oaspeți de peste hotare, Preasfințitul Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcop al Daciei Felix.
Ierarhii au mers mai întâi în biserica mare, ce se înalță maiestuos între zidurile ce o înconjoară protector, îngenunchind la mormântul binecredinciosului ctitor, străjuit de candela de argint ce amintește de flacăra credinței și slujirii jertfelnice a lui Dumnezeu, ce a ars neîntrerupt în acest loc binecuvântat. Au stăruit apoi în rugăciune la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Hodighitria”, dăruită mănăstirii de Maria de Mangop, soția domnului Ștefan, prin care de-a lungul timpului a revărsat izvor de binefaceri celor care i-au cerut cu smerenie ajutorul. Cei patru arhierei s-au rugat și la moaștele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, ale Sfinților Sila, Paisie, Natan și Arsenie și la părticele din moaștele altor sfinți, aduse încă de joi din Paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” al mănăstirii și așezate în baldachinul special amenajat la umbra zidurilor dinspre miazănoapte ale necropolei ștefaniene.
Însoțiți de preoți și diaconi, și-au îndreptat pașii spre altarul de vară al chinoviei voievodale, ridicat în fața turnului clopotniței, unde a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, sub protia Părintelui Arhiepiscop Calinic. Din soborul slujitor au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor și stareț al Mănăstirii Putna, arhim. Serafim Grigoraș, exarh de zonă și stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, pr. Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural, pr. Ionuț Isopescu, consilier al Sectorului Educațional-Teologic (Învățământ), pr. Adrian Popa, consilier al Sectorului Colportaj Bisericesc, și pr. Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, dar și stareți ai mănăstirilor sucevene, precum arhim Iosif Onică, de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, și arhim. Irineu Lichi, de la Mănăstirea Bogdana, ori preoți ai altarelor din apropiere. Între oaspeți s-au numărat pr. prof. dr. habil. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, prof. univ. dr. Viorel Sava, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, și pr. prof. dr. Vasile Gavrilă, îndrumător ASCOR București. Nu au lipsit nici slujitorii români din zona Cernăuților, între care părintele protopop Vasile Covalciuc de la Storojineț.
Grupul Psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna, renumit pentru măiestria interpretării în duhul iluștrilor psalți de odinioară, unii formați chiar în acest așezământ monahal, au îmbogățit prin cântare ecteniile și rugăciunile înălțate de cei afierosiți Veșnicului Arhiereu prin Taina Preoției.
La momentele rânduite din slujbă, ierodiaconul Dositei Iancu a fost hirotonit întru ieromonah de către Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, iar monahul Pangratie Avrămiuc a fost hirotonit întru ierodiacon de către Preasfințitul Părinte Veniamin, ambii pe seama Mănăstirii Putna.
La invitația Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, cel care a rostit cuvântul de învățătură a fost Preasfințitul Părinte Ieronim, care le-a vorbit credincioșilor despre natura excepțională a Preasfintei Fecioare Maria, anticipată în Vechiul Testament de prin Cortul Mărturiei, Chivotul Legii, toiagul lui Aaron și vasul cu mană. Totodată, a punctat binecuvântarea și purtarea de grijă ale Maicii Domnului, ea fiind cea care necontenit se roagă înaintea tronului Preasfintei Treimi pentru mântuirea și iertarea păcatelor lumii.
După Rugăciunea Amvonului, chiriarhul locului i-a mulțumit ierarhului oaspete pentru cuvântul de învățătură, în care a inserat nu doar argumente scripturistice pentru preacinstirea Maicii Domnului, ci și elemente din tradiția ierusalimiteană, ca unul care a fost aproape două decenii reprezentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superior al Așezămintelor Românești de la Ierusalim și Iordan. De asemenea, a mulțumit și Preasfințitului Părinte Veniamin și Preasfințitului părinte Damaschin Dorneanul pentru împreuna-slujire, părintelui stareț Melchisedec Velnic și întregii obști, dar și tuturor celor care împodobesc cu prezența lor slujbele Putnei.
Ca această iubită sărbătoare a creștinilor să afle un ecou cât mai puternic în inimile celor prezenți, dar și ale celor care au urmărit transmisiunea în direct, întâi-stătătorul eparhiei Sucevei și Rădăuților a citit Decalogul la prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, în care a creionat „portretul duhovnicesc al celui care râvnește să dobândească un locșor cât de mic din cele ale Tatălui, așezând fapta și ruga sa sub ocrotirea Împărătesei cerurilor”.
Cei doi ierarhi ai eparhiei au citit apoi rugăciuni de dezlegare și pentru sănătate, inclusiv pentru cei care suferă de depresie, o încercare tot mai des întâlnită, din păcate, în zilele noastre.
După Otpust, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a ridicat la rangul de protosinghel trei ieromonahi ai mănăstirii, Paisie Dobândă, Damian Ciocan și Chiriac Păduraru. Preasfințitul Părinte Episcop-Vicar Damaschin Dorneanul a oficiat hirotesia întru arhidiacon a diaconului Nectarie Cega, iar Preasfințitul Părinte Episcop Veniamin pe cea întru duhovnic a ieromonahilor Damian Ciocan, Chiriac Păduraru, Natanael Melinte și Dositei Iancu.
Semnul prețuirii și al recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești s-a oglindit în oferirea de către chiriarhul locului a distincțiilor de vrednicie. Ordinul „Crucea Bucovinei”, oferit „pentru remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”, a fost înmânat mai multor familii apropiate ctitoriei celui mai cunoscut dintre Mușatini, pentru sprijinirea inițiativelor și proiectelor derulate.
La propunerea pr. Ionuț Isopescu, consilier în cadrul Sectorului Educațional-Teologic (Învățământ) al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, au fost premiați elevii care au avut rezultate deosebite în acest an la Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat. Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” a fost acordat elevului Matei Sava de la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, singurul care a obținut nota 10 în județul Suceava la examenul de Bacalaureat, în timp ce ceilalți elevi au primit Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou”, distincțiile fiind oferite în semn de apreciere de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic.
Frumoasa curte a Putnei a răsunat apoi de trei pricesne, în interpretarea Elenei Pătrăucean (Preamilostivă Maică), a Alexandrei Dan (O singură iubire-i mare), respectiv a Silviei Mleșniță (Numai tu, Fecioară Sfântă).
La finalul Sfintei Liturghii, părintele stareț, arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a mulțumit în primul rând Maicii Domnului, cea „plină de har”, care întru adormire nu ne-a părăsit. „Nu ne lasă – pentru că ne iubește. Ne iubește cu dragostea Fiului ei și ne iubește cu dragostea de mamă, o mamă care ne înfiază pentru a-L naște în noi pe Fiul ei, pe Hristos Domnul.” Apoi a mulțumit fiecărui ierarh în parte, pentru dragostea cu care răspund de fiecare dată chemării de a sluji în acest Ierusalim al neamului românesc, dăruindu-le câte o Sfântă Evanghelie, întrucât ea semnifică prezența lui Hristos. „Așezarea în pagină a textului Evangheliei a fost realizată de viețuitorii mănăstirii în anul 2016, când s-au împlinit 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Putnei. Evanghelia a fost împodobită cu ornamente din Tetraevanghelele ștefaniene existente la noi.”
Gândul de recunoștință s-a îndreptat către doamna Consul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, și domnul Consul Toma-Cristian Dacica, care „se străduiesc să aducă o mângâiere și o încurajare românilor din acea zonă în vremuri dificile”, către părinții slujitori, unii veniți de departe pentru a se alătura în comuniune liturgică, către domnul Traian Andronachi, prefect al Județului Suceava, și către toate autoritățile locale și județene care contribuie la buna organizare a manifestărilor prilejuite de hram, către cele trei interprete ale duioaselor pricesne, către toți cei care îi sunt alături Mănăstirii Putna în toate proiectele, dar și către toți cei care au ales să aducă astăzi prinos de cinstire Maicii Domnului.
Programul hramului Mănăstirii Putna va continua în această seară cu slujba Privegherii la pomenirea Sfinților Martiri Brâncoveni și a sfinților ctitori ai așezământului monahal.
Mâine, 16 august 2024, începând cu ora 8.30, va fi oficiată Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru ctitorii acestui așezământ monahal, iar la ceas de seară, de Slujba Privegherii la Duminica a X-a după Rusalii și Slujba înnoirii bisericii, care se săvârșește în ajunul sfințirii unei noi biserici.
Duminică, 17 august 2024, de la ora 8.30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Atanasie, Arhiepiscopul Ortodox Român al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ziua fiind încununată la ora 16.00 de slujba sfințirii Paraclisului cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului și Sfântul Mucenic Trifon”, din cadrul ansamblului gospodăresc-agricol al Mănăstirii Putna aflat în Comuna Gălănești.
Cel mai important praznic mariologic, Adormirea Maicii Domnului are o însemnătate deosebită pentru Mănăstirea Putna, fiind hramul istoric statornicit la întemeiere de însuși Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt pentru biserica destinată a fi necropola familiei sale.
Scurt istoric
Mănăstirea Putna este prima și cea mai de seamă ctitorie a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, fiind ridicată, potrivit izvoarelor istorice, în semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru victoria în Bătălia de la Chilia, 23-26 ianuarie 1465. Cronicarul Ion Neculce consemnează modul în care a fost ales amplasamentul: „Ștefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul”. Providența divină a lucrat în chip minunat, căci săgeata s-a înfipt în locul în care cu ceva vreme în urmă a existat o vatră sihăstrească bine organizată. Ridicarea noii mănăstiri a început la 10 iulie 1466, după cum este consemnat în Cronica moldo-polonă, Ștefan-vodă așezând-o sub ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Adormirea Maicii Domnului fiind unul dintre cele mai iubite și des întâlnite hramuri în spațiul ortodox.
Încă de la început, dorind să facă aici un important centru cultural, domnul s-a preocupat de cele necesare, înzestrându-și ctitoria cu numeroase danii, proprietăți și odoare și transferând de la Mănăstirea Neamț un grup de monahi, meșteri caligrafi și miniaturiști, în frunte cu egumenul Ioasaf.
Lucrările au avansat destul de repede, biserica principală fiind sfințită la 3 septembrie 1469 de mitropolitul Teoctist al Moldovei împreună cu episcopul Tarasie al Romanului, în prezența ctitorului și a familiei sale, a Sfatului Domnesc, a unui impresionant sobor de preoți și diaconi și a unei mari mulțimi de credincioși. Letopisețele vremii evidențiază faptul că ceremonia târnosirii a reprezentat – la fel ca și întemeierea – un prinos de recunoștință adus lui Dumnezeu și întru Preacuratei Fecioare Maria, pentru toate binefacerile și ajutorul primit.
Gândită de la început ca necropolă domnească, Mănăstirea Putna a beneficiat de întreg sprijinul importantului ei ctitor, care a dorit ca acest așezământ să nu fie doar o oază duhovnicească, ci și un veritabil centru de spiritualitate, cultură și istorie românească. Astfel, aici s-au organizat un atelier de broderii cu fir de aur și argint, cu mătăsuri scumpe și pietre prețioase, un scriptoriu recunoscut pretutindeni pentru lucrările caligrafiate, ateliere de orfevrărie și ceramică, respectiv o școală de muzică.
După trecerea la cele veșnice a strălucitului Mușatin, în 2 iulie 1504, mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare pentru toți românii. În 1992, slăvitul domn a fost canonizat, cu titlul Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, iar în 2010 mănăstirea, la 540 de ani de la întemeiere, în contextul sfințirii picturii în frescă, a primit sărbătorirea ctitorului, prăznuit pe 2 iulie, ca al doilea hram.
De-a lungul vremii, domnii care au urmat în tronul Moldovei ilustrului apărător al credinței și patriei străbune nu au trecut cu vederea ctitoria lui de suflet. Acest sprijin nu s-a dovedit a fi însă suficient, astfel încât la începutul secolului al XVIII-lea Mănăstirea Putna a ajuns într-o stare vrednică de plâns. Cu strădania și hărnicia mitropolitului Iacob Putneanul (1719 – 1778), ansamblul monahal a trecut printr-o importantă refacere. Închinoviat la doar 12 ani în renumita ctitorie voievodală, ales episcop de Rădăuți la 26 de ani și mitropolit al Moldovei la 31 de ani, s-a remarcat prin viața duhovnicească, nemăsurata milă față de cei năpăstuiți, preocuparea permanentă pentru educarea poporului și curajul în apărarea păstoriților săi. Cea de-a doua etapă de înflorire pe care Mănăstirea Putna a cunoscut-o în timpul activității sale ca egumen și ierarh îl îndreptățesc pe destoinicul mitropolit să fie considerat al doilea mare ctitor al așezământului monahal. Sfântul Ierarh Iacob Putneanul a fost canonizat, cu zi de prăznuire 15 mai, data trecerii la cele veșnice, în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 6-7 iunie 2016, la împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a primei mănăstiri ridicate de domnul Ștefan.
Daniela Livadaru