635 de ani de la cea dintâi atestare documentară a Cetății Sucevei

Ziua de 10 februarie, în care Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie, cunoscut mai ales ca izbăvitor de boli, este în fiecare an prilej de sărbătoare în Municipiul Suceava, la această dată în anul 1388 fiind menționată pentru prima dată Cetatea Sucevei într-un document oficial.

Manifestările aniversare, care anul acesta se vor desfășura în perioada 10-12 februarie, au debutat astăzi, în apropierea Palatului Administrativ din Suceava, la statuia lui Petru I Mușat, cu un moment comemorativ dedicat împlinirii a 635 de la atestarea documentară a orașului Suceava.

În cadrul evenimentului la care au luat parte oficialități centrale, județene și locale, precum și delegați ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, după interpretarea Imnului Național al României de către Fanfara Bucovina a Asociației „Maestro Art”, a avut loc și o slujbă de pomenire pentru înaintași, prilej de recunoștință și prețuire, dar și de comuniune în rugăciune.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, un sobor de preoți și diaconi, condus de arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, a săvârșit slujba Parastasului pentru vrednicii voievozi ai Țării Moldovei. Din rândul slujitorilor  au mai făcut parte pr. Viorel Ilișoi, consilier al Sectorului Economic-Financiar al Centrului Eparhial Suceava, arhid. Vasile Demciuc, lector la Facultatea de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, și pr. Ionel Doru Budeanu, protoiereul Protopopiatului Suceava I.

Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”.

A urmat rostirea alocuțiunilor, în cadrul cărora au fost prezentate proiecte ale instituțiilor sucevene, a fost evocată importanța jertfei voievozilor moldoveni pentru apărarea țării dintre Carpați și Nistru, subliniindu-se totodată faptul că cei de astăzi sunt datori să își arate recunoștința și dragostea față de înaintași.

Au luat cuvântul Ion Lungu, primar al Municipiului Suceava, Alexandru Moldovan, Prefect al Județului, Doina Iacoban, subsecretar de stat, Niculai Barbă, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, prof. univ. dr. Ștefan Purici, Prorector al Universității „Ștefan cel Mare”, și generalul de brigadă în rezervă Ion Burlui, președinte al Filialei Județene „Plăieșii” Suceava a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Arhid. Vasile Demciuc le-a vorbit celor prezenți despre o parte dintre realizările voievodului cinstit cu prilejul acestei zile de sărbătoare pentru orașul Suceava, oferind detalii despre contextul istoric în care a fost semnat actul prin care a fost recunoscut la nivel internațional acest loc binecuvântat de Dumnezeu.

„Petru I Mușatinul a fost fără îndoială cel mai însemnat domn al Moldovei secolului al XIV-lea, plasându-se într-un sistem de alianțe polono-lituano-muntean menit să consolideze neatârnarea țării față de regele Ungariei, dobândită prin acțiunea energică a lui Bogdan I la 1363. În acest context vorbim și despre prima atestare documentară a Cetății de Scaun Suceava, mai precis la 10 februarie 1388, luni în întâia săptămână a Postului, când regele Poloniei Vladislav II Jagello, strâmtorat, se adresează domnului Țării Moldovei, Petru I Mușatinul, să-l împrumute cu 4000 de ruble de argint frâncești, obținând doar 3000, o sumă considerabilă pentru acea vreme, echivalentă atunci a 52 de kg aur fin sau a 538 kg de argint. Contra acestei sume, domnul Țării Moldovei primea un zapis, specificând că împrumutul va fi restituit în trei ani, garanție fiind ținutul Haliciului, aprox. 8000 de kilometri pătrați, – cunoscut de ai noștri istorici mai ales sub numele Pocuția –, pe care domnul Petru I Mușatinul avea dreptul să-l ocupe în caz de neachitare. Banii nu au fost restituiți în termenul prevăzut și această datorie și zălogul ei au format după aceea, timp de peste 150 de ani, o pricină de continue neînțelegeri și războaie între Moldova și Polonia.”

Manifestările au continuat cu depuneri de coroane și jerbe la statuia lui Petru I Mușatinul, considerat cel mai însemnat domn al Moldovei secolului al XIV-lea, cel care a semnat documentul adresat regelui Poloniei, scris în slava veche, în care este menționată pentru prima dată Cetatea Sucevei. În timpul domniei de 16 ani, din 1375 și până în 1391, domnul Moldovei s-a remarcat prin numeroase acțiuni menite să contribuie la dezvoltarea și consolidarea politicii interne și externe. Între acestea amintim organizarea cancelariei domnești, emiterea celor dintâi piese monetare ale provinciei, stabilirea unui sistem unitar defensiv la granița estică a teritoriului țării, precum și întemeierea Mitropoliei Moldovei cu reședința la Suceava.

Redăm în cele ce urmează traducerea textului chirilic în care este menționată Cetatea de Scaun a Sucevei în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Documentul, semnat de Petru I Mușat, îl înștiința pe regele polon Vladislav Iagello că va primi un împrumut de 3000 de zloți de argint: „Cu mila lui Dumnezeu, lui Vladislav, craiul Poloniei, stăpânitorului al Lituaniei și al Rusiei și domn altor multor țări, sinceră închinare de la Petru Voievodul Moldovei. Facem cunoscut înalt Domniei Tale că am dat acestui adevărat pan al Varșoviei trei mii de ruble de argint frâncesc, în acea greutate, cu care am început să dăm de la Luțc și le-am dat pe toate în Suceava. În această scrisoare sunt trei mii de ruble de argint frâncesc; Pentru aceasta facem această scrisoare pentru trei mii, iar scrisoarea Domniei tale este făcută pentru patru mii la Lăsatul Secului. Rugăm pe Domnia Ta să faceți altă scrisoare, ca și aceasta ce o scrieți, dar nu pentru patru mii, ci pentru trei mii, sub pecetea crăiască. Cine ne va aduce zapisul pe trei mii aceluia îi vom da cartea voastră ce e scrisă pentru patru mii. Și s-a scris cartea, în Cetatea Sucevei, luni, în întâia Săptămână a Postului, sub pecetea noastră în anul nașterii Domnului 1388.”

Irina Ursachi