„La împlinirea a 625 de ani de la recunoașterea canonică a Mitropoliei Moldovei, nu aniversăm doar existența unei instituții ecleziale, ci și continuitatea unei civilizații în care credința a dat sens istoriei, cultura a păstrat memoria, iar arta a făcut vizibilă frumusețea adevărului. În cadrul Mitropoliei Moldovei s-au întâlnit domni și ierarhi, monahi și cărturari, iconari și meșteri, rugăciunea și creația, tradiția și înnoirea. Din această întâlnire s-a născut una dintre cele mai durabile expresii ale identității românești. Poate că aceasta este cea mai importantă lecție a celor șase veacuri și un sfert de existență: marile instituții nu sunt cele care domină timpul, ci cele care îl transfigurează. Iar Mitropolia Moldovei a transfigurat timpul prin credință, credința, prin cultură, cultura, prin frumusețe și frumusețea, prin slujirea lui Dumnezeu și a oamenilor.” a transmis întâistătătorul Bisericii de pe aceste meleaguri și urmaș pe tronul arhieresc al primilor ierarhi moldoveni.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în perioada 2-4 iulie 2026 se desfășoară la Suceava Simpozionul Național „Mitropolia Moldovei. 625 de ani: istorie, credință, artă și cultură”.
Manifestarea cultural-academică este organizată de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Academia Oamenilor de Știință din România și Universitatea de Stat din Chișinău, fiind dedicată împlinirii a 625 de ani de la recunoașterea canonică a Mitropoliei Moldovei.
Evenimentul reunește la Mănăstirea Mirăuți clerici, monahi și monahii, cadre didactice universitare, cercetători, istorici, teologi și oameni de cultură, care au adus în atenție rolul Mitropoliei Moldovei în păstrarea dreptei credințe, în dezvoltarea vieții liturgice și culturale, precum și în consolidarea identității spirituale a poporului român.
Lucrările simpozionului au debutat vineri, 3 iulie 2026, la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Mirăuți, prima Catedrală Mitropolitană a Moldovei, cu slujba de pomenire a Mitropoliților Moldovei, sub protia arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și exarh de zonă.
A urmat sesiunea inaugurală, moderată de pr. Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural, în cadrul căreia arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, a transmis mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Alături de cuvântul de binecuvântare sub ocrotirea sfinților care au luminat pământul Moldovei și de mulțumirile aduse tuturor conferențiarilor, cercetătorilor și oaspeților care, prin rigoarea științifică și prin trăirea lor, dau valoare acestui simpozion, Părintele Arhiepiscop a formulat și zece sfaturi, sub forma unui Decalog, pentru cei 625 de ani de continuitate, ultimul îndemn făcând referire la momentul aniversar care a stat la baza organizării acestui simpozion: „Transmiteți mai departe ceea ce ați primit, întrucât aceasta este adevărata măsură a celor șase sute douăzeci și cinci de ani: nu cât s-a păstrat, ci cât se va dărui generațiilor care vin.”
Pornind de la locul ales pentru începerea lucrărilor, Mănăstirea Mirăuți, prima Catedrală Mitropolitană a Moldovei și „unul dintre martorii privilegiați ai procesului prin care Biserica din Moldova și-a dobândit deplina așezare canonică în comuniunea Ortodoxiei Universale”, în care „au fost rostite rugăciuni care au însoțit marile evenimente ale țării”, părintele consilier Constantin-Ciprian Blaga a vorbit despre legătura strânsă între cultură, credință și istoie, care a făcut posibilă dobândirea autocefaliei Bisericii din Moldova. De asemenea, a evidențiat importanța evenimentului aniversar, amintind preocuparea constantă a Înaltpreasfințitului Calinic de a (re)aduce în lumină importantele realizări din perioada de început a statului medieval moldovenesc și a Bisericii sale autocefale. „Programul pe care îl vom parcurge în continuare reflectă preocuparea Părintelui nostru Arhiepiscop de a trata cu maximă responsabilitate personalitățile și evenimentele marcante din istoria poporului român. Ca atare, comunicările reunesc istorici, teologi și cercetători aparținând unor prestigioase instituții universitare din România și din Republica Moldova, fiecare dintre aceștia urmând să lumineze, potrivit competenței proprii, istoria Mitropoliei Moldovei și contextul în care aceasta și-a desfășurat activitatea în cei 625 de ani de la recunoașterea ei de către Patriarhia Ecumenică. În mod firesc, deschiderea oficială a lucrărilor acestei reuniuni academice nu putea aparține decât celui sub a cărui purtare de grijă această aniversare a fost gândită și organizată. În ultimii ani, prin numeroase inițiative editoriale, conferințe, simpozioane și proiecte de valorificare a patrimoniului bisericesc, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și-a asumat o misiune importantă: aceea de a readuce în atenția societății contemporane marile repere ale istoriei și spiritualității Moldovei.”
Printre temele comunicărilor cuprinse în sesiunea inaugurală, susținute de invitați din mediul universitar și academic, s-au numărat „100 de ani de învățământ teologic superior în Basarabia”, prezentată de prof. univ. dr. Igor Șarov, prorector al Universității de Stat din Moldova, și „Diplomație și spiritualitate creștină în spațiul românesc”, prezentată de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, de la Universitatea din București. De asemenea, prof. univ. dr. George Enache, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, a prezentat contextul geopolitic al Mării Negre din secolele XIII-XIV în legătură cu martiriul Sfântului Ioan cel Nou. Între cei care au mai luat cuvântul s-a numărat prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Un moment deosebit l-a constituit prezentarea a două volume recent apărute la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dedicate patrimoniului eclezial și istoriei bisericești locale. Pr. Ștefănel-Stelian Ciurciun, director al Departamentului Editură și Tipografie, a vorbit despre lucrarea „Veșnicii din Țara Mușatinilor – ctitorite în lemn, piatră și culoare”, album care în 500 de pagini prezintă și mănăstiri restaurate și redate în totalitate menirii lor, multe dintre acestea fiind închise în perioada austriacă. Din fericire, majoritatea așezămintelor monahale au fost redeschise după venirea pe scaunul arhiepiscopal a Înaltpreasfințitului Părinte Calnic. Dincolo de valoarea sa artistică și culturală, esența volumului este de a ilustra legătura profundă a ctitorilor cu veșnicia și cu Dumnezeu, servind drept o punte între generații.
Volumul „Radiografia unei rectitoriri postdecembriste: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (1990-2020)” a fost prezentat de chiar autorul său, arhim. Haralambie Țanef, starețul Mănăstirii Mirăuți. Lansată cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la reînființarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cartea reprezintă o datorie de conștiință și un act de recunoștință față de eforturile clerului și monahismului, consemnarea scrisă a acestor realizări fiind esențială pentru a asigura păstrarea identității și memoriei spirituale a eparhiei.
A urmat sesiunea de comunicări dedicate începuturilor Mitropoliei Moldovei, artei sacre, patrimoniului bisericesc și personalităților care au marcat istoria eclezială a Moldovei. În cadrul sesiunii moderate de stavrofora Maria-Magdalena Gherghina, stareța Mănăstirii Dragomirna, au fost prezentate teme precum Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie de la Mănăstirea Curchi, aspectele eshatologice din pictura murală moldovenească a secolelor XV-XVI, Portretele votive ale mitropoliților Moldovei din secolele XVI-XVII, contextul internațional al întemeierii Mitropoliei Moldovei și incursiunile istoriografice referitoare la acest moment de referință.
O atenție deosebită a fost acordată personalității Mitropolitului Iosif Mușat și contribuției sale la dezvoltarea artei și culturii în Moldova, precum și istoriei Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Mirăuți, prezentată ca prima Catedrală Mitropolitană a Moldovei. Totodată, au fost evocate personalități și locuri importante pentru istoria bisericească a Moldovei, precum Episcopia Romanului, Mănăstirea Voroneț, Mitropolitul Grigorie Roșca și Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava.
Cea de-a doua sesiune de comunicări a fost moderată de dr. Ion Mareș, arheolog în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Au fost susținute referate despre familia Mitropolitului Anastasie Crimca, despre Sfântul Ierarh Petru Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, despre Mitropolitul Veniamin Costache și Mănăstirea Slatina, precum și despre legăturile Episcopului Dositei Herescu cu Mitropolia Moldovei în primii ani ai stăpânirii habsburgice.
Alte comunicări au adus în atenție chipuri de ierarhi și slujitori ai Bisericii din Bucovina și Moldova, între care Mitropolitul Vladimir de Repta, Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei, Mitropolitul Iosif Gheorghian și Mitropolitul Iosif Mușat. De asemenea, au fost prezentate mărturii documentare privind activitatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în prima jumătate a secolului al XX-lea, precum și aspecte privind arhitectura bisericească în Moldova medievală.
Ziua s-a încheiat la Mănăstirea Moldovița, unde oaspeții au luat parte la o „Chindie culturală în umbra ctitoriei rareșiene”.