O zi în care darurile copiilor au încălzit suflete și au umplut cămări

Vineri, 13 noiembrie, a fost o zi în care darurile copiilor au încălzit suflete și au umplut cămări.

Se spune că vineri 13 ar fi o zi cu ghinion. Însă pentru Asociația „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și pentru fiecare suflet către care ne îndreptăm atenția și inimile în activitatea noastră zilnică, vineri, 13 noiembrie, a fost una dintre acele zile rare și binecuvântate în care cerul parcă s-a coborât mai aproape de pământ. În curtea noastră a prins viață un adevărat colț de toamnă, precum un festival al recoltei, plin de culori calde și de miros de roade bune, unde ne-am unit cu toții în recunoștință față de oameni, față de Dumnezeu și față de cei care au grijă de bătrânii noștri.

Au trecut pragul porților noastre de la cei mai micuți preșcolari, până la elevii claselor primare ale grădinițelor și școlilor din Suceava (GPN 7, GPN 8, GPN „Neghiniță”, Școala Gimnazială „Grigore Ghica Voievod”, Școala Gimnazială nr. 2 Iaslovăț, GPP 1 2 3, Școala Gimnazială „Aurelian Stanciu” Salcea și Școala Gimnazială Ciprian Porumbescu). Cu brațele pline de daruri, cu zâmbete sincere și calde, curioși și încântați de poveștile de viață ale bunicilor noștri, copiii dar și părinții împreună cu cadrele didactice,  au venit atât de deschiși nu doar cu intenția de a oferi, dar și de a lua. De a lua cu ei acasă o experiență de neuitat, așa cum a fost pentru fiecare dintre noi.

Încet, încet, sub privirile noastre uimite, curtea s-a umplut de o bogăție de daruri și de alimente, ca o binecuvântare revărsată peste pragul nostru. Nu erau doar simple lădițe cu fructe, legume și provizii, ci garanția că, în pragul iernii și a sfintelor sărbători care bat la ușă, vom avea cu ce să le punem pe masă o hrană bună, sănătoasă și gătită cu drag tuturor celor care depind de noi. Datorită acestei revărsări de bunătate, vom putea duce o masă caldă și un strop de alinare oamenilor din toate serviciile noastre, atât bunicilor din cămin, cât și celor singuri din teritoriu, pe care-i îngrijim la domiciliu, pentru ca nimeni să nu simtă frigul singurătății sau lipsa atunci când vine vremea sărbătorilor.

Dăruirea acestor copii a fost ceva extraordinar de frumos de văzut pentru vârstele lor..și mai ales pentru noi, să vedem noua generație, cinstind-o pe cea veche și având grijă de ea. Nu au venit doar să aducă niște cutii și să plece. S-au mobilizat exemplar, din mână în mână, și au cărat și descărcat absolut totul cu mânuțele lor! Când am vrut să intervenim, să-i menajăm și să le spunem că este prea mult pentru ei, nu au acceptat sub nicio formă să refuzăm ajutorul lor. Au muncit din toată inima, cu o solidaritate de neînchipuit pentru niște puiuți ca ei, împărțind zâmbete calde atât bunicilor, cât și nouă,celor care le suntem alături în fiecare zi.

În curtea în care îi aștepta decorul rustic de toamnă s-a așezat atunci un tablou ce cuprindea întâlnirea dintre cei care abia descoperă viața și învață lumea, cu bătrânii noștri care au adunat-o deja pe toată în priviri.

Bunicii au primit felicitări lucrate cu atâta migală și dragoste de mâinile micuților. Oameni mari la ani,care au fost cândva mari la minte, au rămas astăzi mari doar la suflet, purtând în spate o sumedenie de povești neauzite și dureri nespuse. Iar privindu-i pe bunici cum se luminează la față, am simțit că în sfârșit s-au simțit văzuți, prețuiți și iubiți.

La rândul nostru, am vrut să le facem și noi o bucurie micuților și adulților care i-au însoțit, așa că spre sfârșit i-am surprins cu prăjiturele și suc. Când le-au primit, bucuria a fost la fel de mare de ambele părți, copii și bătrâni s-au bucurat la fel, ca niște oameni care au aceleași griji curate și care se bucură de cel mai de preț lux: prezentul, clipa în care suntem împreună.

Încă una din bucuriile noastre, a fost când s-au împărțit felicitările în cămin, văzând că au rămas destul de multe. Ne-a mângâiat un gând cald și anume că aceste mici semne de iubire nu vor rămâne doar aici. Le vom putea duce și bunicilor pe care îi avem în baza serviciului de îngrijire la domiciliu, oamenilor singuri pe care îi îngrijim în casele lor, ca să le ducem și lor un zâmbet, o îmbrățișare simbolică și o bucurie curată pe masă.

Mulțumim din tot sufletul copiilor, cadrelor didactice, părinților și tuturor celor care au transformat vineri, 13 noiembrie, într-o zi de neuitat. Împreună am arătat că bunătatea se învață de mic și că, oricât de grele ar fi vremurile, atâta timp cât există inimi care bat în sincron pentru cei de lângă noi, bătrânii noștri nu vor fi niciodată uitați.

Biriș Iuliana Gafina- Asistent Social
Asociația Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava